Antecedentele de la Ditrău: de ce au refuzat localnicii o companie care oferea 300 de locuri de muncă în 2006

Localnicii din Ditrău constituie o comunitate ermetică ce nu primeşte uşor străini

Scandalul de la Ditrău în care doi sri-lankezi au stat în mijlocul unei controverse ce a implicat întreaga comunitate nu este unic în zonă. În urmă cu 14 ani, în anul 2006, primarul de la Ditrău a organizat un referendum pentru a vedea dacă localnicii sunt de acord cu o exploatare minieră ce implica 300 de locuri de muncă, dar proiectul a fost refuzat.

În 2006, Gruppo Mineralli, o companie italiană, a intenţionat să demareze o exploatare minieră la Ditrău, urmând să ofere circa 300 de locuri de muncă.

Conform Adevărul, primarul de atunci. Bardocz Ferenc, a organizat un referendum la Ditrău pentru a vedea care este opinia localnicilor. Rezultatul referendumului a fost unul negativ, localnicii protestând faţă de proiectul exploatării miniere cu mesaje gen „Noi nu suntem Roşia Montana”. 

Gruppo Mineralli voia să extragă de la Ditrău un mineral numit sienită, care se foloseşte în construcţii şi industria vopselelor, Ditrăul fiind singurul loc din România ce are depozite de sienită.

Atunci, 96% dintre localnici au refuzat exploatarea minieră pentru a nu distruge ecosistemul.

Scandalul de la brutărie

Episodul rasist din comuna Ditrău, Harghita, relatat pe larg în presa internaţională, a provocat îngrijorare în rândul familiilor celor doi brutari din Sri Lanka. Corina Constantin, directoarea firmei care i-a adus în România, a precizat că firma parteneră din Asia s-a interesat de securitatea celor doi srilankezi. „Au aflat de la ştiri, au văzut la un canal de ştiri în limba engleză - Europa Liberă - că s-a organizat o adunare sâmbătă (la Ditrău) şi că se discută situaţia celor doi muncitori. Ne-au întrebat dacă sunt în siguranţă - îngrijorarea era legată strict de siguranţă. Dacă se întâmplă ceva cu ei, noi trebuie să dăm explicaţii, să spunem ce demersuri am făcut ca să îi protejăm”, a declarat aceasta pentru Digi24. 

Reprezentaţii firmei au precizat că în cei 13 ani de când importă forţă de muncă din Asia, „în nicio comunitate nu am întâlnit reacţii extremiste şi lipsite de raţionament”. 

Revolta etnicilor maghiari din Ditrău - o comună în judeţul Harghita formată din satele Ditrău (reşedinţa), Jolotca şi Ţengheler - faţă de „valul de migranţi care să le impună cultura lor” s-a declanşat săptămâna trecută.  Miercuri, aproximativ 200 de localnici din Ditrău, în frunte cu preotul romano-catolic Bíró Károly, s-au adunat în faţa primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susţinând că le este teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa. Doi proprietari de locuinţe unde au fost cazaţi muncitorii au primit ameninţări de la localnici, astfel încât patronii fabricii de pâine au decis să îi mute pe aceştia la Gheorgheni. „Nu vrem să mâncăm pâine frământată de mâinile lor”. „Nu vrem aici ţigani şi negri, să fie clar”. „Comunitatea noastră nu acceptă să vină oameni din afară, mai ales cu piele de culoare”, au fost câteva dintre mesajele localnicilor din Ditrău legate de subiectul celor doi bărbaţi din Sri Lanka angajaţi la brutăria locală.

„Au fost angajaţi ca brutari şi lucrează ca brutari. În următoarele şase luni trebuia să mai aducem alţi 5 angajaţi din Sri Lanka şi Nepal. Ne-am luat angajamentul să nu mai aducem dacă găsim brutari dintre locuitori. Dar asta credem că nu o să se întâmple”, a declarat ieri Kollo Katalin, cea care administrează împreună cu soţul ei brutăria din Ditrău.

Dosar penal pentru instigare la ură

Reacţia lui Kollo Katalin vine după ce Asztalos Csaba, preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, declarase anterior că va demara procedura de autosesizare pentru fapte de discriminare după ce patronul brutăriei declarase cu o zi în urmă că îi va retrage pe cei doi brutari din Sri Lanka de pe linia de producţie, pentru liniştea localnicilor. De asemenea, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita a precizat că a fost deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, infracţiune ce se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Localnicii au acuzat condiţiile de muncă din brutărie

În acelaşi timp, aproximativ 300 de oameni s-au adunat la Casa de Cultură pentru a-şi spune nemulţumirile legate de aducerea în localitate a celor doi muncitori din Sri Lanka. Întâlnirea a fost convocată de către primar. Mai mulţi foşti angajaţi ai brutăriei s-au plâns că ar fi avut parte de un tratament inuman din partea patronului firmei, acesta forţându-i să facă ore suplimentare pe care nu le plătea. Aceştia au susţinut că dacă antreprenorul şi-ar respecta angajaţii şi le-ar asigura o salarizare corectă, nu ar fi nevoie de aducerea unor muncitori de afară. Acuzaţiile muncitorilor au fost negate de patronul brutăriei, acesta susţinând că toate orele suplimentare au fost plătite, subliniind totuşi că în Ditrău nu pot fi oferite angajaţilor salarii sau condiţii ca cele de care beneficiază tinerii care au plecat ca să lucreze în Vest.

Nemulţumirile oamenilor faţă de patronul brutăriei au luat însă şi forma unor atacuri rasiste la adresa celor doi muncitori din Sri Lanka, cei prezenţi susţinând că se tem de posibilitatea ca „oamenii de culoare” să ajungă să locuiască în Ditrău. „Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri-lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi a nepoţilor noştri”, a declarat o femeie. „Nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine”, a fost reacţia unui alt localnic.

În momentul în care statul maghiar investeşte mai mult decât statul român în educaţia din zona respectivă, oare care valori vor fi promovate? Cele româneşti sau cele maghiare?Gelu Duminică, Sociolog