ANALIZĂ De unde vin cei mai mulţi imigranţi şi ce fac ei în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Mediafax
FOTO Mediafax

Moldova, Turcia, China, Israel şi Vietnam. Acestea sunt ţările din care provin cei mai mulţi imigranţi cu permis de şedere în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.

Cei mai mulţi imigranţi stabiliţi legal pe teritoriul României la sfârşitul lunii septembrie erau din Republica Moldova, Turcia, China, Israel şi Vietnam. Marea surpriză, faţă de anul trecut, este creşterea numărului de imigranţi din ţările asiatice. Cel puţin aşa arată ultimele date ale Inspectoratului General pentru Imigrări, transmise la solicitarea „Adevărul“.

Conform legislaţiei din România, un imigrant legal este o persoană căreia i s-a recunoscut dreptul la şedere pentru 12 luni (imigrant temporar) sau prin dobândirea unui act de identitate (imigrant definitiv).

Reprezentanţii IGPR afirmă că există o constantă în ultimii ani cu privire la ţările de origine şi ale motivelor imigranţilor care se stabilesc temporar sau definitiv în România

 Cei mai mulţi moldoveni vin la studii sau la muncă

Astfel, din Republica Moldova erau 9.338 de cetăţeni care aveau permise de şedere valabile la sfârşitul lunii septembrie. De subliniat este că dacă ne uităm doar la permisele care s-au acordat în prima jumătate a anului curent, observăm că jumătate dintre moldovenii care au obţinut permise de şedere le-au primit pentru a-şi urma studiile în România. Celorlalţi li s-au acordat permise pentru reîntregirea familiei sau în scop lucrativ, mai arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări.

Totodată, din Turcia aveau statut de imigrant legal 8.968 de persoane la sfârşitul lunii septembrie. De asemenea, în primul semestru al anului 2018, cele mai multe permise acordate pentru turci au fost în scop lucrativ (mai mult de o treime). Acestea au fost urmate de cele pentru reîntregirea familiei sau participarea la studii.

Chinezii şi vietnamezii îi înlocuiesc pe românii care au plecat la muncă în afară

Următoarea ţară situată în clasament este China. Concret, 7.831 de chinezi aveau drept de şedere pe teritoriul României în această toamnă. De subliniat este că, în prima jumătate a anului, mai bine de jumătate dintre cetăţenii chinezi au primit permis de şedere în scop lucrativ. Pe locul IV, la numărul de persoane care beneficiau de statutul de imigrant legal în septembrie, se poziţionează Israel cu 3.329 de permise de şedere. Din această ţară, cei mai mulţi au primit permise pentru studii în 2018.

Dacă anul trecut SUA se aflau pe locul 5 la numărul imigranţi cu permise de şedere, anul acesta poziţia este ocupată de Vietnam. Concret, 2.763 de vietnamezi aveau permise de şedere valabile în toamnă. Dintre cele care au fost acordate pentru aceştia în 2018, peste 90% erau în scop de angajare.

Sociologul Barbu Mateescu afirmă că în România se dezvoltă mai multe tipuri de imigraţii. „Pe de o parte, vorbim de persoane imigrante care trăiesc de ceva luni sau ani în România şi care îşi prelungesc permisele de şedere din diverse motive: îşi continuă studiile, îşi prelungesc contractele de muncă ş.a.m.d. Sunt minorităţi care au un istoric în desfăşurarea de activităţi economice şi sociale în România postdecembristă. Un bun exemplu ar fi cetăţenii turci care au diverse conexiuni şi afaceri sau tinerii din Republica Moldova care vin la studii în universităţile din România, mai ales că au şi locuri speciale. Cei din urmă fie rămân doar pentru perioada studiilor, după care sunt înlocuiţi de alte generaţii, fie îşi construiesc un viitor în ţara noastră.

Pe de altă parte, observăm o creştere semnificată a imigranţilor din ţări asiatice îndepărtate precum China sau Vietnam. Or, aceste persoane reprezintă o forţă de muncă importantă pentru statul român în contextul actual. România trece printr-o criză majoră de forţă de muncă calificată pentru că mulţi dintre specialişti au plecat în afară pentru unde sunt plătiţi mai bine. În schimb, pentru cei care vin din China sau Vietnam salariile din România sunt relativ mari“, explică Mateescu.

În ce oraşe se stabilesc imigranţii

Imigranţii se îndreaptă în principal spre două tipuri de destinaţii: judeţele Moldovei (preferate în special de imigranţii din Republica Moldova) şi zonele cu o dezvoltare economică rapidă (Bucureşti, Cluj, Constanţa, Prahova, Timiş), în unele cazuri în special din cauza industriei (Dolj, Argeş). Această polarizare face ca 2/3 din judeţele României să primească mai puţin de 41% din totalul imigranţilor, potrivit datelor centralizate de Monitorul Social.

„Creşterea migraţiei reprezintă un test important pentru societatea civilă din România, precum şi pentru autorităţile locale/naţionale, fiind necesare acţiuni pe mai multe planuri: de la protejarea drepturilor economice ale imigranţilor şi asigurarea accesului lor la servicii fundamentale (învăţământ, sănătate etc.) până la preîntâmpinarea discriminărilor“, mai arată experţii de la Monitorul Social.
 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite