ANALIZĂ Portretul coruptului român: de ce nu respectă legea şi ce scuze îşi găseşte

ANALIZĂ Portretul coruptului român: de ce nu respectă legea şi ce scuze îşi găseşte

Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei FOTO Mediafax

Funcţionarul corupt din România este căsătorit, are studii superioare şi e motivat de nevoia de a asigura bunăstarea familiei sale. Aşa arată portretul coruptului desprins dintr-un studiu făcut de experţi olandezi pentru Ministerul român al Justiţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Funcţionarii corupţii îşi motivează faptele prin grija faţă de apropiaţi, prin nevoia de a asigura bunăstarea familiilor lor. În plus, ei nu se simt cu nimic vinovaţi, considerând că întregul sistem administrativ din România încurajează corupţia. Cel puţin aşa arată un studiu recent lansat de Ministerul Justiţiei şi care a fost realizat în colaborare cu experţi olandezi. Obiectivul studiului a fost acela de a obţine cât mai multe date privind posibilele cauze şi consecinţe ale corupţiei în România. 
 
Analiza, care face, practic, portretul funcţionarului corupt, arată că un rol esenţial în comiterea faptelor de corupţie îl au beneficiile, cele mai importante fiind satisfacţia şi gratificarea personale. Mai mult, studiul subliniază că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.  
 
Profilul coruptului
 
În cadrul studiului, care este parte a unui proiect având drept scop sprijinirea implementării şi monitorizării Strategiei Naţionale Anticorupţie, au fost intervievate 315 persoane condamnate pentru corupţie. Dintre acestea, 81% executau o pedeapsă cu închisoarea, în timp de 19% se aflau în probaţiune.
 
Chestionarele completate de persoanele intervievate i-au ajutat pe specialişti să întocmească profilul coruptului, dar şi să stabilească motivaţia celor care încalcă legea.
 

315 

persoane condamnate au fost intervievate în cadrul studiului Ministerului Justiției, care a făcut profilul funcționarului corupt

Predispoziția la corupție

Rezultatele studiului arătă că românii par mai înclinați către corupţie atunci când se concentrează mai mult decât ceilalţi asupra unui rezultat bun pentru ei înşişi şi pe satisfacţie şi gratificare personală, când percep mai multe oportunităţi de a comite acte de corupţie și când consideră corupţia mai puţin condamnabilă din punct de vedere moral. 

Astfel, specialiştii spun că funcţionarul român care se lasă corupt este bărbat, cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani, de religie ortodoxă, este căsătorit şi are studii universitare şi postuniversitare. El este salariat, cu un statut social mediu. Studiul a relevat, de asemenea, că cei mai mulţi dintre condamnaţi au avut un rol pasiv în actul de corupţie. Cu alte cuvinte, nu au cerut mită, dar au acceptat atunci când li s-a oferit.
 
Cazierul judiciar completează profilul coruptului. Condamnările cele mai frecvente în astfel de cazuri sunt trafic de influenţă şi luare de mită.
 
Potrivit profilului, coruptul este, în general, la prima condamnare, a primit o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 5 ani şi nu şi-a recunoscut fapta la proces.
 
Fără sentimentul vinovăţiei
 
Analiza a arătat şi ce îi motivează pe condamnaţii pentru corupţie. Cei mai mulţi consideră că întregul sistem încurajează corupţia, a cărei amploare este direct proporţională cu înălţimea nivelului administrativ. Adică, cu cât funcţionarii sunt mai influenţi, cu atât nivelul corupţiei este mai ridicat.
 
Dintre beneficiile invocate de corupţi drept motivaţie pentru faptele lor, cele mai importante au fost satisfacţia şi răsplata personale, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor. Astfel, analiza arată că nu câştigul financiar este cel mai important factor motivant al corupţie, aşa cum se presupune adesea. 
 
Majoritatea respondenţilor nu şi-au negat faptele sau acţiunile pentru care au fost condamnaţi, însă au negat că ar fi făcut ceva greşit. 
 
Conform propriilor norme personale, acţiunile lor nu constituie corupţie. În măsura în care admit totuşi corupţia motivată de beneficii, corupţii invocă grija faţă de familie sau persoanele importante pentru ei.
 
Motivaţi de hedonism şi de egoism
 
Analiza experţilor olandezi a tras o altă concluzie importantă. Cei predispuşi la corupţie sunt persoane egoiste, ale căror scop este propria plăcere. 
 
„Statistica arată că intenţia de corupţie şi intenţia de ne-integritate au avut ambele o legătură semnificativă cu valorile egoiste, valorile hedoniste, normele personale, oportunităţile percepute şi beneficiile aşteptate”, arată analiza.
 
Astfel, experţii au descoperit o relaţie directă între beneficiile corupţiei şi valorile egoiste: persoanele care aveau valori egoiste puternice, care se concentrau pe rezultate bune pentru ei înşişi, au văzut mai multe beneficii în urma comiterii de acte de corupţie.
 
Studiul „Experienţe directe cu fenomenul corupţiei ale persoanelor condamnate”, a beneficiat de suportul specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Proiectul s-a bucurat de implicarea mediului academic românesc şi olandez, prin Facultăţile de Drept ale Universităţilor din Bucureşti şi Amsterdam.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: