Altitudini

Fiecare săptămână aduce noutăţi în domeniul neoromânei. Modificată, uneori, până la forme irecognoscibile, limba contemporană înregistrează bizarerii lexicale în spatele cărora se poate intui traducerea nechibzuită din engleză.

Săptămâna trecută a consacrat un termen – adjectivul înalt, ca redare incorectă (şi de un ridicol absolut) a adjectivului high. Preluat şi distribuit de zeci de publicaţii şi agenţii de presă, titlul „Suspiciune înaltă pentru varianta Omicron la două dintre persoanele testate pozitiv la întoarcerea din Africa” s-a construit în jurul calcului după high suspicion. În ziua apariţiei sale, o realizatoare TV a comentat pe un ton doctoral: „vorbim de persoane care au suspiciuni înalte”. (Ne putem legitim întreba cum arată o suspiciune scundă). A doua zi, site-ul unui post de televiziune consemna afirmaţia unui medic: „Sunt persoane care sunt diferite, unde nu e suspiciune înaltă, dar există o suspiciune”. Propunem, în acest context, un potenţial titlu de film de suspans – Suspiciuni înalte.

Spre deosebire de soarta adjectivului high, traducerea adverbului highly însoţit de un adjectiv are deja vechime, în ultimii ani înregistrându-se diverse situaţii precum: „Limitaţi consumul de alimente înalt procesate” (îndemn publicat pe site-ul românesc al unei instituţii internaţionale) şi „Vinul Moldovei a fost înalt apreciat în Ţara Soarelui Răsare” (publicaţie specializată în agricultură). „Căutăm candidaţi cu experienţă relevantă, înalt motivaţi şi pregătiţi să înceapă o carieră internaţională de funcţionar public”, informează site-ul unei instituţii. Urmând acelaşi model, recent a fost consemnată şi afirmaţia „Este înalt recomandată această doză booster”. În situaţiile enumerate se pot intui construcţiile highly processed, highly appreciated, highly motivated, respectiv highly recommended.

Îndreptându-ne atenţia către alte forme de copiere ineptă din engleză, menţionăm cazul adjectivului inconvenient tradus ca atare, deşi în română inconvenient nu este adjectiv, ci substantiv însemnând neajuns, dezavantaj. Cineva propune rezolvarea unei „situaţii inconveniente”, iar o agenţie de ştiri scrie: „Pentru rezidenţii din Berlinul de Vest, Zidul era doar o realitate inconvenientă [...]”. „Originea „Un Adevăr Inconvenient” datează din cea mai mare parte a anului 2004 […]”, menţionează o publicaţie. Adjectivele indicate în aceste exemple sunt neconvenabil, respectiv incomod. 

Verbul a asigna nu este înregistrat nici în DEX, nici în Dicţionarul de cuvinte recente. Tradus incorect după to assign, el apare în anunţul unei firme care livrează produse de supermarket – „Un livrator a fost asignat –, precum şi pe site-uri cu specific economic: „mai multor utilizatori le poate fi asignat acelaşi rol”; „[...]Administratorul nu ar trebui să asigneze şi roluri de Participant, deoarece oricine are acest rol din start [...]”. Verbele corecte sunt a desemna, respectiv a aloca.

Pe forumul unei pagini de internet cineva întreabă: „De ce am fost banat?”, înainte de a mărturisi: „Am fost banat pe nedrept.” Pe un alt forum se afirmă: „Vreau să banez pe cineva pe youtube”, iar un site specializat în IT explică: „De ce te banează Instagram”. O publicaţie din domeniul sportului: „La scurt timp, postarea a fost ştearsă, a fost banată utilizarea unor cuvinte cheie pe Weibo, printre care şi tenis[...]”. Maimuţăreală (pentru unii ininteligibilă) după to ban, verbul se vede însoţit şi de substantivul tradus incorect după englezescul ban: „a început să mă ameninţe cu banarea contului”; „Nerespectarea acestei reguli poate atrage banarea sau ştergerea comentariilor.” Malformaţiile par a fi preferate în detrimentul verbelor a interzice şi a bloca, precum şi al substantivelor închidere, respectiv interzicere.

Un alt calc inutil după engleză este substantivul balanţă. Folosit în locul cuvântului echilibru, el apare în exemple precum: „cariera vs. stres: cum găsim balanţa?” (afiş publicitar); „Cred că e nevoie şi de părerea experţilor pentru a păstra o oarecare balanţă” (un expert în urbanism); „50% dintre părinţi consideră că au o problemă în a realiza o balanţă între timpul petrecut la muncă şi cel petrecut cu familia [...]” (referat).

În încheiere iată un delicios exemplu de traducere literală din engleză, publicat de un site de turism! Referindu-se la celebra sculptură a lui Bernini, Răpirea Proserpinei, articolul descrie „momentul în care Proserpina, fiica lui Ceres şi a lui Jupiter, este răpită de Pluto, rege al lumii interlope”. Textul original menţionează, desigur, substantivul the underworld, tradus corect prin lumea „de dincolo”, lumea morţilor sau Hades.