Agresarea tinerelor musulmane, făcătură sau provocare periculoasă?

Ce a însemnat „agresarea“, din senin, a celor două tinere musulmane siriene, reclamată de un arab, vinerea trecută, în Bucureşti, dar neconfirmată de nimeni? Păcăleală de 1 aprilie, glumă proastă, făcătură sau o tentativă de provocare pentru a vedea cum reacţionează autorităţile şi opinia publică românească?

O încercare nereuşită de inflamare a spiritelor între cetăţenii români şi rezidenţii de religie musulmană? Pregătirea terenului şi a justificării mobilului pentru eventuale viitoare violenţe, Doamne fereşte, atacuri teroriste? O farsă idioată sau acţiunea, dacă se vor confirma faptele reclamate ca fiind reale, unor tineri descreeraţi? Deocamdată, nu avem răspunsuri concrete.

La sfârşitul săptămânii trecute, pe 1 aprilie, opinia publică românească, indiferent de etnia şi religia cărei aparţineau cetăţenii care o formau, afla cu stupoare de un incident grav petrecut cu o zi înainte, pe 30 martie, pe Calea Moşilor din Capitală. Două tinere musulmane de origine siriană, în vârstă de 17 ani, au fost atacate, lovite şi supuse altor agresiuni, de un grup de români compus din doi băieţi şi trei fete! Lucru fără precedent petrecut până atunci în ţara noastră, cu români, până la acest moment, extrem de toleranţi şi prietenoşi cu rezidenţii străini.

Acest lucru, pe moment, ar fi putut avea consecinţe extrem de periculoase între românii şi musulmanii din ţara noastră, dacă faptele reclamate s-ar fi putut dovedi reale şi ar fi încins spiritele, într-o perioadă când cetăţenii de confesiune islamică sunt priviţi cu suspiciunea de terorism în mai toată Europa. În contextul atacurilor teroriste, dar şi al atitudinilor antimoschee la Bucureşti şi antirefugiaţi arabi în România. Pe acest fundal, bucureştenii au constatat şi prezenţa în metrou, în staţii şi în trenuri, a trupelor speciale de jandarmi, înarmate cu semiautomate, care, conform explicaţiei autorităţilor, „patrulează pentru menţinerea unui climat de siguranţă ridicat”.

Din fericire, oamenii au trecut repede peste şocul ştirii, rămânând calmi şi tratând chestiunea ca pe o făcătură, un senzaţional ieftin din moment ce nu s-a înregistrat nicio reclamaţie la autorităţi, nimeni nu a văzut agresiunea, înregistrându-se în media doar „acuzarea” cetăţeanului arab, care, la o mai atentă cercetare, s-a văzut că are probleme cu legea românească, fiind cercetat în nu ştiu ce dosare, în 2011, de către DIICOT. Un personaj membru al unor organizaţii musulmane, înfipt de peste 20 de ani în România, cu multiple cunoştinţe şi legături de afaceri cu cetăţeni români sau străini acuzaţi de corupţie.

Faptele reclamate erau cu atât mai mult de necrezut, cu cât victimele nu au depus niciun fel de reclamaţie la Poliţie, nu au mers la IML să scoată certificate medico-legale care să dovedească vătămările suferite, iar niciun martor nu a văzut nimic! Exista doar reclamaţia vocalului cetăţean arab în faţa camerelor de televiziune şi ulterior, un comunicat de presă al Asociaţiei Islamul Azi, care condamna vehement „atacurile teroriste  împotriva a două tinere musulmane“.

În contextul recentelor atentate teroriste de la Bruxelles şi al alertei de atacuri teroriste care vizau Europa, săptămâna trecută, toată presa românească difuza ştiri şi imagini cu un bărbat arab, agitat, surescitat şi extrem de supărat, care declara că două tinere musulmane au fost agresate de un grup de tineri, în Bucureşti, ziua în amiaza mare! Cu aceeaşi vehemenţă, reclamantul condamna „atacul“ respectiv, susţinând că tinerele siriene, rezidente în România, au fost acuzate de terorism, de faptul că pun bombe şi că sunt musulmane. Şi că nu au depus plângere la Poliţie, ca să nu inflameze spiritele şi să agraveze situaţia.

Totuşi, faptele reclamate sunt în atenţia organelor de anchetă. Astfel, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

„La Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti s-a înregistrat un dosar având ca obiect săvârşirea a doua infracţiuni de loviri şi alte violenţe, prev. de art. 193 C.p. constând în agresarea, la data de 30 martie 2016, a două tinere de origine siriană, în vârstă de 17 ani, de către mai multe persoane. Cauza s-a constituit ca urmare a sesizării din oficiu de către organele de poliţie din cadrul Secţiei  8 în legătură cu incidentul petrecut în ziua de 30 martie 2016, în jurul orelor 17.00 - 17.30, când două adolescente au fost acostate pe Calea Moşilor de un grup de 5 persoane necunoscute (dintre care două de sex masculin si trei de sex feminin), care le-au smuls baticul de pe faţă şi le-au agresat fizic, trăgându-le de păr si provocându-le leziuni minore la nivelul mâinilor si feţei, care nu au necesitat îngrijiri medicale. Până în acest moment persoanele vătămate nu au formulat plângere prealabilă în cauză.“

Sesizare şi cercetarea din oficiu a Parchetului este firească şi binevenită pentru a lămuri sub toate aspectele acest eveniment şi agresiuna reclamată, chiar dacă „victimele” nu au depus plângere oficială. ”Agresarea” trebuie clarificată din mai multe motive:

- trebuie aflat dacă faptele au fost reale sau au fost inventate de cineva. Dacă atacul a fost real trebuie aflat cine sunt atacatorii şi ce motive au avut să agreseze tinerele sirience, iar dacă sunt găsiţi şi dovediţi vinovaţii trebuie pedepsiţi conform legii.

 - dacă se dovedeşte că agresiunea a fost doar o făcătură ordinară cu anumite intenţii, trebuie aflate motivele farsei proaste şi mobilul pe care l-a avut reclamantul sau cei care au pus la cale un astfel de scenariu. Şi evident, dacă se găsesc vinovaţi, să fie pedepsiţi conform legii.

Important este ca pe viitor, astfel de evenimente cu potenţial de inflamare, de creare de tensiuni şi violenţe între români şi cetăţeni de alte etnii şi confesiuni să fie prevenite, atât de autorităţi, cât şi de opinia publică, care nu trebuie să  ia de bune orice declaraţii, orice „reclamaţii” ori fapte incriminate aruncate în media de persoane dubioase, cu interese obscure. Este bine să fim moderaţi, să trecem prin filtrul logicii diversele ştiri alarmante, să nu ne lăsăm intimidaţi şi manipulaţi cu făcături ordinare.