Agenţia Naţională de Transplant: De 10 zile nu s-a mai făcut niciun transplant

Agenţia Naţională de Transplant: De 10 zile nu s-a mai făcut niciun transplant

Victor Zota, coordonator naţional de transplant FOTO Adevărul

Valul de acuzaţii venite dinspre conducerea Ministerului Sănătăţii către Agenţia Naţională de Transplant nu a rămas fără răspuns. Medicii implicaţi în transplant spun că scandalul mediatic din ultimele două săptămâni a avut o consecinţă: niciun transplant nu a mai fost efectuat în ultimele 10 zile, în timp ce doctorii responsabili de declararea morţii cerebrale a pacienţilor sunt sceptici şi preferă să nu-şi dea acordul pentru prelevare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aşa s-a întâmplat la Satu-Mare, unde un medic legist aflat în pragul pensionării nu a refuzat să-şi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă. Aşa a declarat profesorul Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, încercând să demonteze declaraţiile făcute în acest sfârşit de săptămână de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, cel care a precizat că România nu deţine un registru al pacienţilor de pe lista de aşteptare şi nici proceduri clare de atribuire a organelor pentru transplant, motiv pentru care şansele de care beneficiază pacienţii nu sunt egale.

Registrul ar funcţiona din 2006

În replică, doctorul Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, a subliniat că Registrul Naţional de Transplant funcţionează încă din anul 2006, având o evidenţă clară a persoanelor aflate pe listele de aşteptare, prin atribuirea acodului CUIANT (cod unic de identificare, agenţia naţională de transplant, n.red.). Referitor la proceduri, profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni a menţionat că ele există, la fel cum şi protocoalele stabilite sunt la fel de clare.

„Regulamentul stabilit pe transplantul de ficat este foarte clar, nu am ce să adaug în el, pentru că el deja stabileşte foarte clar criteriile de alocare ale organelor. E important de reţinut că nu există o prioritate pe listă. Până în prezent, alocarea organelor s-a făcut pe criterii strict profesionale şi orice afirmaţii calomnioase sunt neavenite”, a declarat chirurgul.

Conducerea ANT a mai precizat că în ceea ce-i priveşte pe pacienţii care vor primi un organ, decizia aparţine în exclusivitate echipei multidisciplinare de transplant. „Când avem mai mulţi pacienţi eligibili funcţionează criteriul de regionalitate”, a completat doctorul Victor Zota, adăugând că criteriul de regionalitate funcţionează în toată lumea, altă regulă importantă fiind şi cea legată de transportul efectiv al organului.

„Teoretic pot exista pacienţi din 2005 pe liste”

Referitor la pacienţii care încă se află pe listele de aşteptare încă din 2005 sau 2006, medicii au arătat că acest lucru poate fi posibil. „Teoretic se poate să existe asemenea pacienţi, medicii lor curanţi fiind instruiţi să îi introducă pe liste devreme. Sunt colegi care sunt pe dializă încă de atunci pentru că nu li s-a găsit un organ compatibil”, a explicat şi Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, arătându-se îngrijorat de situaţia actuală din transplant.

În ceea ce priveşte scandalul de la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, doctorul Zota a menţionat că nu are motive pentru a retrage acreditarea acestui centru. „Noi l-am acreditat, îl considerăm eligibil. Expertul ANT care a mers în control are 16 ani de experienţă în transplant, echipa fiind formată şi dintr-un reprezentant al Direcţiei Sanitare. Nu s-a făcut nicio presiune politică. Au verificat dosarul apoi au mers pe secţii, totul era în regulă”, a punctat Victor Zota.

Acuzaţiile aduse de Ministerul Sănătăţii

Declaraţiile făcut de ANT au venit în contextul în care ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat sâmbătă că din sesizările făcute de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii se înţelege că sunt suspiciuni cu privire la corectitudinea alocării organelor pentru transplant. Ministrul a solicitat, de urgenţă, realizarea unui regulament de alocare a organelor, arătând şi că nu există o procedură prin care să fie contactaţi pacienţii, la fel cum se întâmplă în Europa.

„Când viaţa ta depinde de un organ nu ar trebui să conteze că eşti din Timişoara, Bucureşti, Cluj. Nu ar trebui să conteze deloc dacă eşti pacientul unui centru de transplant condus de o anumită persoană şi nu de alta. De asemenea, nu ar trebui să conteze că eşti mai vedetă decât ceilalţi pacienţi de pe lista de aşteptare”, a mai arătat  Voiculescu.  

Deficienţele din transplant, într-un raport din 2014

Într-un raport din 2014 al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii se arăta că existau probleme privind activitatea de transplant în România, precum: alocarea haotica a organelor, lipsa monitorizarii donatorilor vii si a donatorilor în moarte cerebrală, lipsa personalului specializat, arată Hotnews. În raport se menţiona că alocarea organelor pentru transplant se face „la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului”.

Principalele deficiente găsite în raportul din 2014 şi redate de HotNews.ro sunt:

- mai multe compartimente din Agenţia Naţională a Transplantului (ANT) erau nefuncţionale;

- secretariatul ANT şi al Consiliului Ştiinţific nu a fost asigurat de nimeni;

- Consiliul Ştiinţific nu s-a întrunit într-un an decât de două ori, în ciuda prevederilor legale care cereau cel puţin o întâlnire pe luna;

- Consiliul Ştiinţific nu şi-a îndeplinit o mare parte din atribuţii, printre care unele esenţiale: elaborarea protocoalelor privind standardele de calitate, elaborarea de norme şi standarde şi instrucţiuni. Mai mult: la acel moment, Consiliul Ştiinţific nu stabilise criteriile de alocare a organelor ce urmau grefate (grefoane umane), adică aceeaşi problemă cu care activitatea de transplant se confruntă şi acum: lipsa criteriilor transparente şi previzibile pentru transplant;

- neîndeplinirea obligaţiilor de către oficiile regionale ale ANT;

- lipsa fişelor de post obligatorii pentru coordonatorii de transplant din spitalele autorizate, ceea ce ducea inclusiv la imposibilitatea tragerii la răspundere;

- lipsa de monitorizare a riscurilor care afectează direct calitatea activităţii de transplant;

- nerespectarea de către ANT a atribuţiilor de stabilire şi respectare a alocării organelor la nivel naţional;

-nerespectarea de către ANT a atribuţiei de monitorizare a donatorilor vii şi a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală;

- probleme majore la acreditarea pentru transplant a mai multor spitale.

Puteţi consulta raportul publicat de Hotnews AICI.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările