Afacerea „Bani pentru ţigani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rromi ajutaţi în ţară doar pe hârtie cu fonduri europene şi guvernamentale, expulzaţi acum masiv din Franţa
Rromi ajutaţi în ţară doar pe hârtie cu fonduri europene şi guvernamentale, expulzaţi acum masiv din Franţa

Mai multe ONG-uri înfiinţate pentru integrarea socială a rromilor utilizează fonduri europene fabuloase.         Mare parte din bani se pierd însă pe traseu fără rezultate concrete.

În contextul expulzărilor masive din Franţa, liderii comunităţii rrome din ţara noastră acuză în stânga şi în dreapta faptul că „statul român nu şi-a făcut treaba". Ei uită însă să acuze şi modul în care banii primiţi se pierd în buzunarele ONG-urilor care militează declarativ pentru integrarea rromilor în societate.


La 13 august 2010, cotidianul francez "Le Monde" publica un amplu material privind situaţia rromilor din România. Textul apărea în plin scandal diplomatic internaţional, provocat de expulzările masive ale rrromilor în ţara natală. Sub titlul "Ajutoarele europene pentru integrare nu ajung tot timpul la rromi", ziariştii "Le Monde" citau unul dintre cei mai importanţi şi influenţi lideri de ONG-uri pentru integrarea socială a rromilor. "România nu şi-a făcut treaba. Statul s-a mulţumit să pună pe hârtie câteva programe pentru a le face pe plac europenilor", declara, la acel moment, Ciprian Necula. "Aruncaţi o privire asupra a ceea ce se întâmplă cu proiectele girate de către Agenţia Naţională pentru Rromi", completa Anca Zevedei, director al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Resurselor Umane", din cadrul Ministerului Muncii.

O scurtă privire aruncată asupra modului în care sunt administrate fondurile europene destinate integrării sociale a rromilor dezvăluie însă o gamă mult mai largă a problemelor. Deşi România a fost şi continuă să fie acuzată de o absorţie foarte slabă a fondurilor, chiar şi puţinii bani obţinuţi se blochează, în multe cazuri, chiar la momentul în care aceştia ar trebui distribuiţi către beneficiari. În spatele acestui impas se află chiar miile de ONG-uri şi asociaţii înfiinţate chiar pentru a ajuta la distribuirea fondurilor către categoriile sociale considerate ca fiind defavorizate.

Cine împarte parte-şi face

În prezent, Agenţia Naţională pentru Rrromi, instituţie aflată în subordinea Guvernului, derulează şase proiecte structurale pentru categoriile defavorizate. Dintre acestea, două sunt axate pe educaţia şi şcolarizarea copiilor rromi alte două se referă la integrarea pe piaţa muncii şi, în fine, ultimele două legate de integrarea socială şi îmbunătăţirea relaţiei dintre rromi şi autotităţile locale. Conform proiectelor postate pe situl Agenţiei Naţionale pentru Rrromi suma totală obţinută exclusiv din fonduri europene, până în acest moment, se ridică la 67.496.535 lei. Cu alte cuvinte, 15 milioane de euro.

Aceeaşi Agenţie a derulat, în cadrul celor şase proiecte structurale, şi fonduri guvernamentale în valoare totală de 13.595.677 lei (3, 2 milioane de euro).
Pentru implementarea acestor proiecte, Agenţia Naţională pentru Rromi lucrează în parteneriate cu diverse ONG-uri specializate în problema integrării sociale. Două dintre cele şase proiecte enumerate mai sus, anume "Educaţia copiilor rromi" şi "Împreună pe piaţa muncii" sunt desfăşurate şi cu ajutorul unui ONG din Alba Iulia. Pe siteul Asociaţiei "Pakiv" se precizează că "membri fondatori ai organizaţiei sunt activişti rrromi cu vastă experienţă în elaborarea şi implementarea de proiecte/programe adresate comunităţilor cu rromi".

Unul dintre membri fondatori ai Agenţiei este Ioan Bumbu Gruia, membru PNL. Acesta s-a retras din fucţia de preşedinte, pe o perioadă de trei ani, începând cu data de 15 februarie 2007. În 2008, îl regăsim pe listele colegiilor pentru alegerile parlamentare. Concret, Gruia a candidat, fără succes, în colegiul situat în zona Ferentari din Capitală, alături de Oana Niculescu Mizil şi George Becali. Ceea ce este interesant este faptul că, la acel moment, Ioan Bumbu Gruia candida din poziţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Rromi. Aceeaşi Agenţie semna cu Asociaţia "Pakiv", în acelaşi an, cele două contracte de parteneriat social, pentru distribuirea banilor europeni către rromii defavorizaţi.

Campioni ai fondurilor

În acelaşi proiect privind "Educaţia Copiilor Rromi", se poate regăsi, alături de Asociaţia "Pakiv", un alt ONG, din Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi. Potrivit declaraţiei postate pe situl Ministerului de Finanţe, numai anul trecut, Cen trul de Resurse a rulat venituri din activităţile fără scop patrimonial ce se ridică la 3.591.011 lei (855 de mii de euro). La finalul aceluiaşi an, ONG-ul declara un profit de 1.719.598 lei (409 mii de euro).

Un alt "campion" al fondurilor pentru integrarea rromilor este Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin", din Iaşi. În declaraţia privind indicatorii financiari de anul trecut, asociaţia figura la capitolul "venituri din activităţi fără scop patrimonial" suma de 3.952.187 lei (940 de mii de euro). Spre deosebire de ONG-ul anterior, "Romanitin" nu înregistrează profit, punctând însă printr-un deficit serios: 851.975 de lei (202 mii de euro). Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin" nu are pagină web, putând fi descoperită numai pe baza unei adrese din Iaşi şi a unui număr de telefon fix.

Ajutoare pentru "babe şi moşnegi"

Activitatea Asociaţiei Studenţilor şi Tinerilor Rromi "Romanitin" a ajuns în atenţia presei locale exact anul trecut, când ONG-ul anunţa venituri record. Concret, "Romanitin" a fost implicată într-un proiect social, în comunitatea de rromi din comuna Dorneşti, judeţul Suceava. Aici, anul trecut „Romanitin" a venit cu un proiect de intervenţie socială, finanţat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, cu sprijinul financiar al German Forced Labour Compensation. Valoarea programului se ridica la aproximativ patru milioane de euro.

Obiectivul general al proiectului a fost distribuţia de ajutor umanitar pentru 1.600 persoane de etnie rromă născute înainte de 9 mai 1945, cu situaţie materială precară. Pe lângă pachetele lunare cu alimente şi haine, organizaţia ieşeană a prevăzut în program şi acţiuni culturale: înfiinţarea unor „Cluburi pentru bătrâni". Aici ar fi urmat să fie înfiinţată o bibliotecă cu aproximativ 50 de titluri de carte şi reviste de interes cultural şi de divertisment. Odată la două săptămâni ar fi fost organizate „discuţii în grup pe teme culturale de interes şi discuţii de carte".

Potrivit unui material publicat în martie 2009, în ziarul "Monitorul de Suceava", nimeni din Dorneşti nu auzise sau văzuse vreun "Club pentru bătrâni" în localitate. Mai mult, proiectul bibliotecilor ar fi urmat să fie introdus într-o localitate unde majoritatea covârşitoare a membrilor comunităţii sunt analfabeţi. La acelaşi moment, coordonatorul proiectului pentru Suceava, Dumitru Ciuraru, elucida definitiv misterul şi declara care au fost destinatarii iniţiativei: „20 de babe şi moşnegi, din care 5 deja au murit şi restul sunt la pat".

O etnie în statistici

- Conform ultimul recensământ, din 2002, în România trăiesc în prezent 535.000 de rromi, dar se estimează că numărul lor real este în realitate de trei-patru ori mai mare, dat fiind că mulţi dintre ei nu îşi declară etnia.
- Peste 26% din rromi îşi duc viaţa numai din ajutorul social, 14,4% mizează pe venitul minim garantat, iar 80% trăiesc în sărăcie.
- Doar 9% din tinerii rromi au liceul terminat, în timp ce raportul din 2009 al Comisiei Prezidenţiale releva că în doar 8% din gospodăriile rrome există un calculator.
- În rândul populaţiei rrome se înregistrează şi cel mai mare procent de analfabetism: 28% din cei care au frecventat şcoala primară nu au absolvit-o.

Florina, ţigăncuşa care învaţă carte fără să acuze

Locuieşte într-o casă cu două camere în cartierul-ghetou Ferentari din Capitală, alături de părinţi şi de cei trei fraţi ai ei. Florina Ţincu (foto) are 15 ani. Tatăl este zidar, iar mama casnică. Chiar şi cu puţinii bani pe care îi câştigă, îşi încurajează toţi cei patru copii să înveţe, cât de mult pot. În plus, Florina se numără printre copiii cărora întotdeauna le-a plăcut şcoala. În vara acestui an, ea a fost admisă la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu", la specializarea Filologie, după ce, din clasa I şi pînă în clasa a VIII-a a luat numai premiul întâi, indiferent cât de dificil ar fi fost.

image

Tânăra de etnie rromă spune că uneori, în şcoală, a simţit discriminarea. Peste patru ani, Florina vrea să dea la Facultatea de Drept, pentru că doreşte să devină avocat. "Îmi place să iau apărarea oamenilor, nu-mi place când alţi oameni sunt discriminaţi sau când se face ură de rasă. Îmi place să fie dreptate mereu".

Chiar şcoala generală pe care urmat-o tânăra ar fi, pentru unele state europene, un exemplu de discriminare. La Şcoala nr. 136, proporţia de elevi de etnie rromă este de 95%, ceea ce demonstrează o aşa numită „formă de segregare rezidenţială". Mai mult, exemplul Forinei nu poate fi considerat decât o excepţie fericită, dacă este privită într-un context mai larg. Potrivit unui raport recent al UNESCO, 50% din copiii rromi nu termină liceul. Potrivit recensământului din 2002, peste 26% din rromii cu vârsta de peste 10 ani nu terminaseră nicio formă de învăţământ.

Fetele abandonează şcoala înaintea băieţilor

Raportul din 2007 al Institutului pentru o Societate Deschisă al Fundaţiei SOROS atrage atenţia că în şcolile cu un număr semnificativ de rromi sau la clasele cu prezenţă majoritară a copiilor rromi, calitatea educaţiei este mai scăzută decât în celelalte şcoli. Vârsta la care fetele de etnie rromă renunţă la şcoală este de 12-13 ani, dar asta mai ales în zonele rurale, unde tradiţiile (mai ales cele privind mariajul timpuriu) contează în luarea deciziilor.

Profesorul Tache Lepădatu predă Istoria Rromilor la Colegiul „Viilor" din Bucureşti. El spune că „la rromi, pe primul loc stă familia. Rromii înţeleg să-şi împlinească copiii ajutându-i să îşi creeze propria familie. În general, la această vârstă de 12-13 ani, e procentul cel mai mare de abandon şcolar la fete. La băieţi, vârsta e mai mare. Ei trebuie să termine opt clase ca apoi să dea la şcoala de şoferi. Nu există meserie mai frumoasă pentru rromi decât cea de şofer". Din experienţa predării la liceu, profesorul Lepădatu crede că „în jur de 30% din băieţi se duc la facultate, restul în meserii. (Oana Sandu)

Decât expulzaţi, mai bine angajaţi

image

Dana Diminescu, sociolog specializat în probleme de migraţie, la Maison des Sciences de l'Homme din Paris, consideră că întrega campanie de repatriere a rromilor din Franţa trebuie privită prin "mai multe nuanţe". Potrivit sociologului, adevărata problemă care ar trebui rezolvată este nu repatrierea, ci stabilizarea fuxului prin care rromii pleacă, vin şi se reîntorc în permanenţă. "Proiectele europene pentru asistarea socială a rromilor sunt bune, însă cred că statul român şi cel francez ar trebui să rezolve mobilitatea acestor oameni.

Decât să le dea câte 300 de euro ca să plece, mai bine ar încheia un acord de muncă, prin care rromii să lucreze sezonier în agricultură, de exemplu". Dana Diminescu atenţionează însă că nu ar trebui confundate reacţia politicenilor din Franţa cu cea a cetăţenilor obişnuiţi.
"Potrivit ultimului sondaj realizat în Franţa, 70% dintre persoanele chestionate s-au declarat împotriva expulzării pe criterii etnice. Din nou, reacţia asta puternică împotriva rromilor nu este, în principal, decât un subiect de campanie electorală", încheie Diminescu.

"Decât să le dea câte 300 de euro ca să plece, mai bine ar încheia un acord de muncă."
Dana Diminescu sociolog specializat în probleme de migraţie

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite