Adevărul Live. Speranţa poporului român: capacitatea sa de adaptare

Profilul psihologic al românului şi problemele de caracter care ne ajută, dar şi cele care ne împiedică să ne afirmăm ca naţiune au fost dezbătute, de la ora 14.00, la Adevărul Live, de redactorul-şef „Historia“, Ciprian Plăiaşu, redactorul-şef adjunct „Adevărul“, Călin Nicolescu, şi Remus Florescu, corespondent „Adevărul“ din Cluj şi autorul analizei publicate astăzi în ediţia de print şi în site-ul adevarul.ro.

Remus Florescu: Facultatea de Psihologie, în cadrul căreia s-a realizat acest studiu, e printre cele mai bune din ţară, deci putem fi siguri că oamenii de aici sunt profesionişti.

Studiul din 1937 pe psihologia românilor arăta că principala caracteristică a poporului român e spiritul gregar, de turmă, care nu ne lasă să ieşim în faţă ca valori individuale şi ne împiedică să luăm atitudine.

Pornind de la acest studiu, făcut cu scopul de a da ţării un anumit proiect de ţară, psihologii din Cluj au considerat că, după integrarea în UE, e nevoie de acest studiu pentru că starea e oarecum similară cu 1918, pentru că ne-am integrat într-o anumită familie de popoare.

Dacă în 1937, Constantin Rădulescu Motru considera că spiritul gregar caracterizează poporul român, acum, în 2014 (studiul a analizat psihologia poporului român din 1990 încoace) caracteristica fundamentală ar fi că românii nu reuşesc să se perceapă ei înşişi corect ori mai puţin valoroşi decât sunt, că trebuie să plece capul în faţa celorlalte ţări din jurul nostru, ori credem că suntem geniali şi avem impresia că dacă nu avem succes nu e vina noastră, e a celor din jurul nostru, care ne sabotează. Dar românii au o mare capacitate de adaptare, care e de remarcat.

Pe scurt, mesajul e că există speranţă pentru poporul român, ce constă în existenţa unui cadru socio-cultural adecvat: dacă un român poate performa lucrând într-o multinaţională sau în altă ţară, ar putea face asta şi la el în ţară, dacă i se creează astfel de condiţii pozitive, iar societatea română va avansa.

Ciprian Plăiaşu: Complexul de inferioritate eu l-am remarcat în ce priveşte discursul despre istorie, vrem să arătăm că avem o parte importantă de istorie de spus, dar suntem într-o margine de Europă. Copiii nu au o bază de documentare solidă, nici în şcoală nu se clarifică lucrurile foarte bine şi de aici cel două facţiuni: unii care consideră că suntem buricul Europei, alţii din contră, suntem marginali.

Călin Nicolescu: Generaţia de azi nu mai are eroi, nu mai învaţă despre ei. Va modifica asta portretul robot al poporului?

Ciprian Plăiaşu: Da, din păcate. Copilul de astăzi nu are informaţiile pe care le-am avut noi, eroii construiţi în perioada comunistă şi până în 2000, când manualele au început să aibă foarte puţine informaţii despre eroii neamului: Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare. Ş chiar dacă le spui în spaţiul public, tind să nu te creadă copiii. Ne vom trezi cu nişte cetăţeni care nu ştiu nimic despre ţară, mult mai debusolaţi decât cei care astăzi trebuie să creeze un proiect de ţară.

Remus Florescu: Problema care se pune aici e că e nevoie de o educaţie care să nu creeze nici complexe de inferioritate, nici de superioritate, învăţământul trebuie să creeze un echilibru între cele două şi astfel se vor putea percepe şi mai corect pe ei înşişi. În România, şi istoria şi cultura au fost astfel prezentate încât să avem aceste extreme, omul e ori bun, ori rău. Ar trebui să fim toleranţi, avem şi calităţi şi defecte. Şi zicala că ”românul s-a născut poet” are treabă cu asta.

Călin Nicolescu: Lipsa de a înţelege echilibrat ceea ce se întâmplă în jurul tău denotă tocmai intoleranţă.

Ciprian Plăiaşu: Intoleranţa se vede începând cu discursul istoric. Oamenii din istorie, eroii, au fost oameni la rândul lor, au făcut şi bune şi rele. El nu a avut viaţă de sfânt. Dar nici nu trebuie să picăm în cealaltă extremă. Deci o să regretăm dacă exagerăm într-o privinţă sau alta.