Adevărul Live, despre violenţa domestică şi efectele ei asupra familiei. Psihologul Gabriel Diaconu: „Femeia în România este un obiect lovit!”
0
O cercetare efectuată de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ a arătat că peste 30% din respondenţi tratează cu îngăduinţă fenomenul violenţei domestice. Ba mai mult, potrivit statisticilor, în ultimii ani au murit aproape 800 de femei la noi în ţară din cauza violenţei domestice.
Despre acest subiect, dar şi despre efectele pe care violenţa le are asupra familiei au discutat la Adevărul Live realizatoarea Adriana Mariş şi invitaţii ei, Raluca Turcan, deputat, iniţiatoarea legii pentru combaterea violenţei domestice, Darie Cristea, sociolog INSCOP şi Gabriel Diaconu, psiholog. Invitaţii din platou l-au avut alături şi pe preotul Eugen Tănăsescu, prin Skype.
Statisticile arată că, în perioada 2010- 2012, s-au înregistrat peste 65.000 de cazuri de violenţă conjugală. Mai mult, în România, aproape 800 de femei au murit, în ultimii ani, din cauza violenţei domestice. Cifrele mai arată că, în ţara noastră, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde.
Potrivit sondajului „Barometrul de opinie publică - Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, peste 30% din subiecţi sunt de acord că „femeile mai sunt bătute şi din vina lor“. Potrivit aceluiaşi sondaj, 8,1% cred că „bătaia este ruptă din rai“, 6,4% apreciază că „un bărbat care nu-şi bate femeia nu o iubeşte cu adevărat“, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmaţia că „femeia este proprietatea bărbatului“.
Principalele declaraţii din timpul emisiunii:
Înainte de 1989 nu se vorbea despre acest fenomen, a explicat Darie Cristea (foto dreapta), sociolog INSCOP. „La nivel de date de sondaj, nu existau date relevante. Era vorba şi de faptul că sistemul juridic nu încuraja nici măcar divorţul, în general nu se vorbea despre asemenea fenomene disfuncţionale. Nu ştim dacă fenomenul este mai întâlnit sau mai puţin întâlnit decât dinainte de 1989. Nu ştim dacă noi cunoaştem o toate cazurile”, a explicat sociologul.
În ultimii ani au fost multe campanii, care au fost făcute pe diverse canale şi media şi au fost adresate inclusiv persoanelor din zonele rurale.
„Avem un soi de schimbare nominală, oamenii acceptă că bătaia ruptă din rai este un dicton care nu mai funcţionează”, a completat sociologul.
În opinia acesteia, incidenţa fenomenului este atât de mare pentru că în România există tendinţa de a crede că „rufele se spală în familie”. Însă, violenţa domestică nu este despre rufe murdare, ci despre suflete murdare. În noua lege am introdus un instrument eficient - ordinul de protecţie - prin el, orice membru al familie poate să facă o plângere, ordinul este executoriu şi şase luni victima este ţinută departe de agresor. Mai există posibilitatea ca agresorul să fie obligat să plătească chirile dacă victima pleacă în altă parte”, a precizat Raluca Turcan (foto dreapta).
Este nevoie de mai multe campanii de informare
Prin lege, Turcan susţine că autorităţile locale trebuie să demareze campanii în acest sens. „În baza lege, autorităţile pot intra în familie şi pot lua măsuri”, a completat Raluca Turcan.
„Avem o explozie de canale de televiziune prin care violenţa se propagă - de la desene animate până la filme sângeroase. Toată această propagare mediatică nu face decât să propage acest model că nu poţi să reacţionezi în relaţiile cu cei din jur decât fiind violent. Fenomenul este în creştere, motiv pentru care şi responsabilitatea tuturor factorilor sociali importanţi este mai mare”, a explicat şi preotul Eugen Tănăsescu.
„Trebuie să vedem în ce măsură violenţa domestică poate să fie detaşată de sărăcia din România sau de alcool. Avem o problemă legată de următoarea întrebare: violenţa este generată de alcool sau viceversa?”, a explicat şi psihologul Gabriel Diaconu.
Acesta a precizat că în acest moment lucrează cu o pacientă care este bătută de propriul copil, care este minor.
„Oamenii violenţi există, au determinanţi multipli. Putem să avem o viziune centrată pe victimă. Câtă vreme nu găsim variabile care ne duc mai uşor să găsim soluţii privind agresorii, nu ajungem niciunde”, a completat Gabriel Diaconu (foto dreapta).
Victimele abuzurilor nu devin abuzatori
Victimele abuzurilor nu devin abuzatori, spun specialiştii. „Respectivii copii au şanse mai mari să devină distructivi, dar asta nu înseamnă că ei devin abuzatori”, a mai spus psihologul.
Preotul Tănăsescu a precizat că sunt persoane care vin să se spovedească după ce şi-au abuzat membrii familiei.„Violenţa vine dintr-o stare de mânie interioară. Asta trebuie să controlăm”, a precizat şi preotul Tănăsescu. „Victimele suferă transformări. Femeia în România este un obiect lovit”, a adăugat şi psihologul Gabriel Diaconu.
„Din 3566 de cazuri, 25% sunt infracţiuni săvârşite cu violenţă. Cu siguranţă numărul acestor fapte este mai mare, pentru că sunt femei care nu depun plângere, şi apelează la sprijinul familiei sau al prietenilor”, a explicat şi Angela Chirvasuţă, ofiţer Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminaltăţii din cadrul IGPR.
Potrivit acesteia, la nivelul tuturor judeţelor se derulează campanii inclusiv în domeniul violenţei intrafamiliale. Concret, numai în Bucureşti au fost împărţite peste 6.000 de flyere şi au fost elaborate două clipuri.
Despre violenţa domestică şi efectele ei asupra familiei
În baza legii, o terţă persoană poate face plângere la Poliţie
Ofiţerul a explicat că primul pas care trebuie făcut de o femeie bătută este să meargă la secţia de poliţie cea mai apropiată, unde va notifica ce a păţit. „Orice astfel de caz intră în proximitatea poliţistului de la secţia de poliţie de care aparţine”, a completat Chirvasuţă.
„În baza legii actuale, prietena la care sună victima poate să se ducă la poliţie”, a explicat Raluca Turcan. „Prietena poate să facă o plângere. Poliţia se duce şi în loc să o pună să scrie 10 cereri, poate să facă o plângere şi se duce reprezentantul de poliţie la procuror şi, ulterior, procurorul depune ordinul de restricţie, care ordin devine executoriu în secunda doi. Pentru asta toate instituţiile trebuie să devină mai responsabile”, a completat şi Raluca Turcan.
În baza legii, o terţă persoană poate face plângere la poliţie. „Dacă am fi într-o altă ţară, atunci toate instituţiile ar interveni pe toate pârghiile pentru a pune aceste victime la adăpost”, a spus Turcan.
Legat de momentele în care copiii sunt victime ale violenţei în familie, Protecţia Copilului sectorială spune că, de fapt, consilierea psihologică este un „serviciu facultativ”, a precizat psihologul Gabriel Diaconu.
Dacă agresorul este violent, el poate fi reţinut de Poliţie
Dacă vecinii sună la 112, în condiţiile în care există probleme legate de violenţa în familie, va veni un echipaj, va asculta la uşă, iar poliţistul se va legitima, explicat reprezentanta IGPR.
„În momentul în care se aud zgomote din casă, poliţistul poate sparge uşa. În primul rând, i se acordă primul ajutor, va interveni Poliţia Română. Cheamă ambulanţa, dacă este necesar sau chiar poliţia va conduce victima la cea mai apropiată unitate sanitară. Victima e dusă la spital, se face fişa, se stabileşte care este starea, se aliberează certficat constatator. Agresorul, dacă este periculos, poate fi reţinut. Dacă sunt minori se cheamă Protecţia Copilului”, a explicat subcomisarul de poliţie.
La rândul său, Raluca Turcan a explicat că ordinul de protecţie este o decizie judecătorească care ţine departe agresorul de victimă. „Cei care ar trebui să se asigure că ordinul este respectat sunt chiar cei de la poliţie. Ar trebui să existe, totuşi, mai multă colaborare între instituţiile statului”, a completat Turcan.
În alte state, agresorii au brăţară GPS, a explicat şi Daiconu.
Soluţii pentru victimele violenţei domestice
„Să solicite şi să ţină cu dinţii de ordinul de protectie, să caute calea cea mai uşoară de ajungere la centrul de protecţie socială şi să nu mai fie toleranţi la violenţa domestică”, a punctat Turcan, care susţine că a mai gândit o serie de iniţiative legislative, prin care victimele să poată beneficia de ajutor atunci când au nevoie.
Acţiunea violentă pentru a putea să fie probată are nevoie de două lucruri - înscrisuri şi mărturii.
„Noi facem diferenţa între victimele care se duc la poliţie şi care nu se duc. O parte din victime se pierd între momentul în care se duc la poliţie şi se duc la instituţiile de medicină legală. Problema este că instituţiile au gândit traseul acesta birocratic având în vedere o victimă tenace”, a explicat sociologul Darie Cristea.
Nicio diferenţă între biletul de ieşire din spital şi certificatul de la medicul legist
Diaconu a explicat că femeile nu fac diferenţa între biletul de ieşire din spital şi certificatul constatator.
„E clar că instituţiile încă mai au mult de parcurs pentru a se pune de acord. Mă îngrijorează stufărişul acesta de hârtii pe care trebuie să le pună cap la cap victimele abuzurilor domestice”, a completat şi preotul Tănăsescu.
LISTA centrelor active pentru combaterea violenţei în familie
Efectele violentei domestice asupra victimelor femei
Citeşte şi:
INFOGRAFIE O femeie e bătută la fiecare 30 de secunde. Ce cred românii despre misoginie
Potrivit unei cercetări efectuate de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, 30,9% din respondenţi tratează cu îngăduinţă fenomenul violenţei domestice.
Potrivit sondajului „Barometrul de opinie publică - Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, peste 30% dintre subiecţi consideră că violenţa domestică este apanajul sărăciei. Cercetarea a arătat că peste 80% dintre români au auzit de cazul Alexandrei Stan, în timp ce peste 70% dintre respondenţi consideră că interpreta a procedat corect atunci când a denunţat public agresiunea la care a fost supusă.
Darie Cristea, sociolog: Comentarii la ultimele cifre INSCOP
Rămânem prizonierii unui alt clişeu fatalist, „avem legi, dar nu se aplică”. Iar clişeul, nu legile, se aplică în cam toate domeniile vieţii sociale din România.
Alina Gorghiu, deputat PNL: violenţa împotriva femeilor - o epidemie ce naşte involuţie!
„Pentru că am mai scris pe acest blog şi cu altă ocazie despre violenţă, iar respectivul articol s-a bucurat de o popularitate neaşteptată, m-am gândit că mai sunt încă foarte multe de spus despre această temă. Articolul acesta porneşte de la raportul anual pentru ONU, bazat şi pe vizite în ţări precum Palestina, Cuba, Israel, Turkmenistan, Columbia sau Nepal”, scrie deputatul PNL Alina Gorghiu, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Se încarcă comentariile...
