Proiectul, iniţiat de cotidianului Adevărul, cu sprijinul INSCOP Research, îşi propune să aducă în spaţiul public opiniile populaţiei referitoare la principalele probleme de pe agenda publică.

În România, procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei.

Acest lucru provoacă deja disfuncţionalităţi grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate major pentru regimul democratic. Proiectul Adevărul despre România se doreşte a fi o contribuţie săptămânală la conectarea cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice.

 

Expunerea sistematică a agendei populaţiei prin intermediul sondajelor de opinie este o metodă de a genera mai multă democraţie. Este o formă de presiune asupra politicienilor. Şi una din căile prin care vocea oamenilor poate fi auzită de o clasă politică tot mai autistă la problemele reale ale populaţiei. Iată obiectivul principal al proiectului Adevărul despre România.

Prima apariţie sub umbrela acestui proiect este o analiză detaliată a opiniilor românilor despre mersul economiei, dar şi o expunere a valorilor sociale, antreprenoriale sau a atitudinii pe care o mai avem despre muncă.

Cele mai intersante date relevă faptul că schimbarea politică din decembrie nu a produs şi o modificare consistentă asupra percepţiilor privind evoluţia economiei. 72% dintre români nu au niciun fel de aşteptare pozitivă, considerând fie că economia va avea o evoluţie negativă (41%), fie că va stagna (31%).

Principalele îngrijorări ale românilor, raportate la viitor, sunt legate de o perspectivă imediată, de ordin material, o expresie a nivelului scăzut de trai. Astfel, 34% sunt preocupaţi de creşterea preţurilor, 22% de pierderea locului de muncă şi 16% de diminuarea veniturilor. Principala sursă de îngrijorare a tinerilor (18-36 ani), respectiv a celor cu vârsta între 51-65 de ani este legată de creşterea preţurilor. Perspectiva pierderii locului de muncă reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru persoanele active cu vârsta între 35-50 de ani. Pensionarii sunt mai îngrijoraţi în primul rând de înrăutăţirea stării de sănătate, dar şi de perspectiva creşterii preţurilor.

Discursul politic din ultimii ani legat de diminuarea rolului social al statului şi diminuarea resurselor publice alocate politicilor sociale pare să fi produs un efect la nivelul societăţii. Astfel, mai mult de două treimi (72%) dintre români consideră că în situaţii de criză trebuie mai întâi să se ajute singuri şi abia apoi să ceară sprijinul statului. Doar 28% aşteaptă sprijinul statului în situaţii de criză.

Acest procent, corelat cu acela al românilor care consideră că statul nu trebuie să îi ajute decât dacă au nevoie (58%), sugerează o schimbare atitudinală în sensul asumării unui comportament mai pragmatic privind asigurarea condiţiilor de trai. Este o tranziţie de la statul de tip asistenţial, la o formulă diferită.

Expunerea sistematică a agendei populaţiei prin intermediul sondajelor de opinie este o metodă de a genera mai multă democraţie. Este o formă de presiune asupra politicienilor şi una din căile prin care vocea oamenilor poate fi auzită de o clasă politică tot mai autistă la problemele reale ale populaţiei. Iată obiectivul principal al proiectului Adevărul despre România.