Acuzaţii grave în ceea ce priveşte noua metodologie de colectare a plasmei convalescente: Sunt cinci aberaţii în norme care îngreunează procesul

Acuzaţii grave în ceea ce priveşte noua metodologie de colectare a plasmei convalescente: Sunt cinci aberaţii în norme care îngreunează procesul

Florin Hozoc Foto Eduard Enea

Florin Hozoc, directorul companiei farmaceutice care a donat statului 18 echipamente de plasmafereză, critică dur noua metodologie privind colectarea de plasmă convalescentă anti-COVID-19, afirmând că ea nu rezolvă lucrurile în ceea ce priveşte colectarea de plasmă, ci le înrăutăţeşte.

Într-un comunicat trimis publicaţiei Adevarul, Florin Hozoc spune că există cinci probleme importante cu privire la noua metodologie elaborată de Ministerul Sănătăţii, „Discutăm de cinci aberaţii care sunt departe de ideea de colectare şi administrare eficientă a plasmei convalescente şi de soluţiile corecte, europene pe acest subiect”.
 
Hozoc indică cele 5 mari probleme ale noii metodologii: obligaţia donatorului de plasmă de a prezenta în continuare dosarul cu şină conţinând istoricul de COVID-19, plata testelor medicale pe cheltuiala donatorului, obligarea donatorului de a aştepta excesiv până la donare (ceea ce poate duce la dispariţia anticorpilor din plasmă), centralizarea la Bucureşti a testării plasmei convalescente recoltate din toate judeţele (ceea ce întârzie administrarea) şi obligaţia (non-necesară) de congelare ultra-rapidă a plasmei.
 
Hozoc consideră că aceste probleme dovedesc „incompetenţa şi, probabil, corupţia” celor care au scris textul ordinului, în comunicat fiind nominalizate în acest sens Alina Mirela Dobrotă, preşedinta Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătăţii şi Amalia Şerban, director general adjunct în acelaşi minister.
 

„Ce e bun pentru UE e bun şi pentru România“

 
Florin Hozoc afirmă că îmbunătăţirea colectării şi administrării de plasmă convalescentă în România poate fi făcută dacă se iau 4 măsuri urgente. „În primul rând trebuie corectată metodologia privind colectarea, testarea, depozitarea şi administrarea plasmei convalescente urmând strict Ghidul UE în materie. Nici mai mult, nici mai puţin. Nu trebuie să inovăm; ce e bun pentru UE e bun şi pentru România. În al doilea rând, trebuie schimbată Comisia de Transfuzie, care s-a dovedit incompetentă în toată această perioadă în care România trebuia să colecteze masiv plasmă convalescentă. În al treilea rând, trebuie făcută o campanie intensă de informarea privind donarea de plasmă, lucru pe care noi îl cerem de câteva luni. Şi, în al patrulea rând, trebuie amendat protocolul de administrare conform ultimelor descoperiri, care arată că e bine ca administrarea să se facă din primele zile de prezenţă a pacientului la terapie intensivă şi nu după intubare. O administrare timpurie reduce riscul de deces cu 40 la sută”, precizează Florin Hozoc.
 
Modificările la protocolul de colectare şi administrare a plasmei convalescente au fost publicate şi au intrat în vigoare la sfârşitul săptămânii trecute, în condiţiile în care cantităţile de plasmă convalescentă recoltate de la donatorii români au fost până acum foarte mici. Birocraţia excesivă a fost considerată unul dintre motivele de bază ale colectării scăzute, împreună cu lipsa informării publicului potenţial donator (ex-pacienţii COVID-19).
 
Conform studiilor ştiinţifice, plasma convalescentă este deocamdată cel mai bun tratament pentru pacienţii care dezvoltă forme severe de COVID-19, reducând la jumătate rata mortalităţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările