A fi femeie şi feministă online

Acum câteva zile doi poliţişti au oprit două tinere în Râmnicu Vâlcea, România pentru că le-au auzit când au înjurat când au trecut pe lângă ei. Aceştia le-au rugat să se legitimeze, iar fetele au refuzat.

Una din ele a filmat întregul episod până când au fost duse la secţia de poliţia.

Mihai Bendeac, un actor român a postat clipul menţionând că: „De-asta n-aş fi putut niciodată să lucrez în poliţie. Că nu aş avea răbdare şi una ca asta şi-ar aduna dinţii de pe jos... În orice caz, e din ce în ce mai plin de mucoase care au senzaţia că, dacă nu sunt foarte urâte şi câţiva băieţi mai şmecheri le dau târcoale, sunt deasupra universului. Iar, când deschid gura, auzi timbrul acela vocal de neconfundat. Acela îngălat, ăla care emană lipsă de educaţie, de feminitate, de... Mă rog..” 

Câteva ore mai târziu actorul a postat glume legate de posibilitatea că tinerele ar fi fost violate. 

Am scris un articol unde l-am citat şi am argumentat că nimic nu justifică violenţa şi că acel comentariu este sexist. După şase zile, articolul a avut peste 12,100 de vizualizări şi peste 1,030 de aprecieri pe Facebook, iar eu am primit câteva mesaje private de la tinere pe care nu le cunosc, dar care mă încurajau să continui să scriu.

Articolul a declanşat şi o avalanşă de comentarii pe reţelele de socializare şi pe site-ul Adevărul, marea majoritatea scrise de bărbaţi, care apărau cu agresivitate cele spuse de Bendeac şi care erau presărate cu atacuri personale la adresa mea legate în special de gen. Acestia susţineau că nu există discriminare împotrivă femeilor, că femeile sunt inferioare bărbaţilor, că sunt o misandră, “o fetiţă,” şi o fascistă,  că mi s-au umflat ovarele, că sunt iraţională pentru că sunt femeie, că ar trebui să îmi fie ruşine de mine etc. 

Au fost şi comentarii mai “moderate” care notau că nu am simţul umorului, că “a adună dinţii de pe jos” este  o figură de stil, şi că astfel de articole nu fac decât să creeze probleme între bărbaţi şi femei. Deşi le respect punctul de vedere, nu sunt de acord că atunci când cineva mărturiseşte în mod public că ar desfigura o femeie şi face glume despre viol, este amuzant şi artistic, şi că cei care îl critică sunt oamenii răi care greşesc în toată aceasta situaţie. Când o persoană publică spune că ar desfigura o femeie sau facă glume despre viol arată o lipsă de empatie faţă de victimele reale ale violenţei, şi ridiculizează şi trivializează experienţele acestora. Deşi majoritatea celor fac sau gustă acest tip de glume nu sunt violenţi, astfel de comentarii normalizează misoginismul, şi le transmite celor care au aceste tendinţe violente că acţiunile lor sunt acceptate de societate. 

Un journalist de la Metropotam, bărbat, a scris un articol în care şi el argumenta că acel comentariu al lui Bendeac este sexist şi instigă la violentă împotrivă femeilor. Deşi  mai multe persoane nu erau de acord cu această interpretare, nici una din ele nu a făcut atacuri personale/sexiste la adresa lui Gruia. Nu l-au descris ca fiind un băieţel, un fascist, nu l-au suspectat că i s-au umflat organele sexuale, nu l-au acuzat că este iraţional, şi nu au ajuns la concluzia că este evident că articolul este scris de un bărbat.

 În afară de cele două articole menţionate mai sus, comentariul lui Bendeac nu a declanşat un nivel mare de interes aşa cum s-a întâmplat când de exemplu, Mihaela Rădulescu a mărturisit pe blogul personal că nu ar vrea să aibă un copil gay. Comentariile sexiste legate de violenţa împotrivă femeilor şi de viol sunt de multe ori tolerate, ignorate, acceptate, şi apărate. Femeile, criticii susţin, merită să fie bătute/violate sau mint că au trecut prin această experienţă.  

Violenţă împotrivă femeilor, hărţuirea sexuală şi violurile sunt un fenomen global şi naţional. Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană, doar 68% din respondenţii români consideră că violenţa împotriva femeilor este inaceptabilă şi ar trebui pedepsită prin lege în comparaţie, de exemplu, cu 93% din respondenţii din Grecia.

Dacă încerci să schimbi acest status quo, vor fi oameni care vor încerca să te aducă aducă la tăcere, să îţi chestioneze credibilitatea şi să îţi clatine încrederea în sine. Toxicitatea acestor atacuri personale îi descurajează şi pe alţii de la a îşi exprimă părerea  pentru a evită să devină următoarea ţintă.

Deşi femeile nu sunt singurele care sunt ţinta comentariilor agresive, mai mulţi cercetători şi jurnalişti au arătat că de obicei, criticile online împotriva femeilor sunt mai degrabă comentarii legate de genul autoarelor decât critici legate de argumentele invocate de acestea. În cazuri extreme, ele ajung să fie ameninţate şi terorizate aşa cum s-a întâmplat în cazul Anitei Sarkeesian după ce a criticat sexismului din jocurile video. Aceste tipuri de comentarii sunt un mod de "a pune femeile la locul lor," de a le marginaliza şi de a le exclude din spaţiul public.

Voi continua să scriu pentru că nu vom avea progres social, economic şi politic dacă nu vom avea conversaţii despre discriminare şi egalitate, pentru că feminismul ajută femeile şi bărbaţii, şi pentru că “prefer să fiu etichetată drept o feministă enervantă decât să fiu complice la propria-mi dezumanizare.”