Ţinutul Zimbrului. Legenda continuă

Ţinutul Zimbrului. Legenda continuă

Ce au în comun zimbrul din Ţinutul Neamţului şi pelicanul creţ din Delta Dunării? Fac parte din două arii româneşti incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Uniunea Europeană investeşte, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), peste 216 milioane euro în protejarea siturilor Natura 2000. În plus, alocă peste 68 milioane euro pentru protejarea şi sporirea biodiversităţii.

VIAŢA ÎN LIBERTATE

După o dispariţie de sute de ani, zimbrul a revenit în România. Din 2012, prezenţa acestei specii în Ţinutul Zimbrului a devenit posibilă datorită unor proiecte româneşti cu fonduri europene.

Cel mai mare mamifer european terestru, dat fiind că poate atinge la maturitate 1,90 metri înălţime şi 920 kg, zimbrul face parte din nişa ecologică a erbivorelor mari şi a dispărut din Carpaţi acum câteva sute de ani. Mai mult decât restaurarea în arealul natural a unei specii dispărute, zimbru a revenit ca o „specie-umbrelă”, protejând indirect multe alte vietăţi care alcătuiesc comunitatea ecologică a habitatului său.

Punerile în libertate, efectuate în fiecare an începând din 2012, au făcut ca numărul zimbrilor să crească, creându-se astfel premisele ca în zona Parcului Natural Vânători Neamţ să se constituie o populaţie viabilă. Cifrele sunt îmbucurătoare: în perioada 2012-2019 au fost eliberate în total 30 de exemplare de zimbri. Acum, Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ a ajuns să asigure cu mijloace proprii monitorizarea zimbrilor, distribuirea furajelor şi a tratamentelor. Este singurul loc din Europa în care există în acelaşi timp şi zimbri în libertate, în semi-libertate şi în captivitate.

Chiar şi aşa, zimbrii rămân aproape de oameni şi mai ales de cei care doresc să cunoască specia care a scris istorie. Cele două trasee educative create de Parcul Natural Vânători Neamţ permit vizitarea a trei pavilioane, două observatoare, trei locuri de popas, amfiteatru, dar şi a Muzeului Zimbrului. Copiii din clasele V-VIII din toate şcolile din zonă au ocazia să intre în povestea Ţinutului Zimbrului, datorită Manualului pentru discipline opţionale editat şi inclus în curricula şcolară.

Ce s-a realizat până acum prin fonduri europene este doar începutul. Aşa cum mărturiseşte directorul Administraţiei Parcului, Sebastian Cătănoiu, promovând conceptul „Ţinutul Zimbrului”, echipa sa îşi continuă misiunea, mai ales că ultimele rezultate sunt mai mult decât relevante. În baza unei competiţii naţionale, Parcul Natural Vânători Neamţ a fost inclus în reţeaua „European Destinations of Excellence”, în cadrul proiectului EDEN al Comisiei Europene.

În general, comunităţile locale din zona de punere în libertate a zimbrilor au reacţionat pozitiv la programul de reintroducere, neexistând conflicte majore între efectivul de zimbri eliberat şi aceştia. Au fost înregistrate cazuri izolate, când zimbri au produs pagube proprietarilor de fâneţe montane, dar aceştia au fost despăgubiţi conform legislaţiei în vigoare.

Dincolo de restabilirea unei specii cheie într-un ecosistem, menţinerea sau restaurarea diversităţii biologice, s-a pus accent pe beneficiile economice pe termen lung pentru economia locală şi naţională, dar şi pe conştientizare.

„Reintroducerea în libertate a unui animal emblematic, delimitarea unei microregiuni şi atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea durabilă a acesteia, sunt paşii făcuţi până în prezent, iar ceea ce urmează e exprimat sugestiv de sloganul ales pentru promovarea acestei destinaţii: Ţinutul Zimbrului. Legenda continuă”, a transmis Sebastian Cătănoiu.

Peste 60 milioane euro pentru proiecte de mediu în Delta Dunării în actuala perioadă

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este o veritabilă comoară a României. Datorită bogăţiei de plante şi animale care coabitează în acest loc unic, a fost recunoscută oficial drept patrimoniu natural de valoare universală excepţională şi rezervaţie a biosferei.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a răspuns unei oportunităţi unice şi, prin finanţare europeană, a lucrat la îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii şi a habitatelor naturale din Delta Dunării.

Eforturile s-au concentrat în principal să creeze condiţii optime de informare, care să satisfacă localnicii şi vizitatorii, atât din punct de vedere educativ, cât şi recreaţional şi să contribuie la minimizarea impactului negativ al acestora asupra naturii. A fost construit un Centru de vizitare în Sulina, prin utilizarea de materiale naturale locale, având un consum redus de energie şi un impact minim asupra mediului.

Pe zi ce trece, creşte pericolul presiunii umane asupra ecosistemelor naturale, motiv pentru care cei de la ARBDD nu se opresc. Au avut şi au în continuare o serie de proiecte, obiectivul major fiind acelaşi, conservarea biodiversităţii în Delta Dunării. Câteva merită amintite, cum ar fi proiectul „Conservarea pădurii CARAORMAN”, „Refacerea Habitatelor Naturale şi Speciilor Sălbatice în cadrul siturilor Natura 2000  ROSPA0031 şi ROSCI0065 din Delta Dunării”, „Măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecţie şi conservare a habitatelor şi speciilor periclitate din RBDD în context internaţional” dar şi „Marcarea, crearea de facilităţi pe rutele turistice şi amenajarea  unei reţele de observatoare (în special pentru birdwatching)”.

Acestea, dar şi multe altele au vizat îmbunătăţirea managementului instituţiei, dar şi luarea la timp a măsurilor de protejare a sute de specii de peşti, păsări, mamifere, plante, amfibieni din Deltă.

„Este impresionant că există încă proiecte prin care se încearcă protejarea naturii. Pare o banalitate, dar, dacă ne uităm la nivel mondial, este o catastrofă ce se întâmplă cu poluarea apelor şi dispariţia anumitor specii de peşti. De aceeea, susţinem autorităţile şi proiectele derulate de acestea pe bani europeni prin care contribuie la salvarea a ceea ce avem noi, românii, mai scump: Dunărea şi Delta sa”, a mărturisit A. Manolescu din Tulcea, care se bucură zilnic de frumuseţile Deltei.

CONTEXT

Proiectul „Îmbunătăţirea statutului de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vânători Neamţ” a fost finanţat prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013. Cu o valoare totală de 980.193 lei, a urmărit obţinerea unui statut de conservare favorabil pentru specia zimbru în zona Parcului Natural Vânători Neamţ, astfel încât să se poată asigura existenţa unei populaţii viabile de zimbri în libertate.

Proiectul „Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conştientizare, informare, vizitare”, finanţat din Programul POS Mediu, a fost implementat în perioada ianuarie 2011 – decembrie 2013. Cu o valoare totală de 18.663.716 lei, acesta a urmărit protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului natural în Deltă.

Acest articol face parte din Campania Ministerului Fondurilor Europene, „Bani europeni pentru idei româneşti” şi a fost publicat pe www.adevarul.ro în cadrul proiectului „Campanii de comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020” (cod MySMIS 12088), cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: