În urmă cu 15 ani, când BNR a denominat moneda naţională, un post TV privat din România lua pulsul străzii, intervievând aleatoriu câţiva cetăţeni de rând cu privire la „leul nou” care valora 10.000 de lei vechi. Memorabil a fost un pensionar intervievat în marginea pieţei Obor din Bucureşti, care declara reporterului că denominarea leului este anume gândită de guvernanţi să umilească omul simplu, reamintindu-i cât este de sărac: în locul pensiei sale de milioane de lei vechi, va primi doar... sute!

Exemplul real de mai sus ilustrează cât de uşor se poate isca o nouă o teorie a conspiraţiei şi cât de puţine informaţii are la bază. De fapt, la temelie stă o convingere, nu o informaţie. Teoria imaginată de pensionar, cum că politicienii bogaţi au conspirat pentru a-i înjosi pe bietul român, îşi are originea în neîncrederea funciară a omului în politicienii care îl conduc. A-i bănui pe unii politicieni că îşi urmăresc cu egoism propriul interes în dauna celui public nu este lipsit de fundament; în foarte multe cazuri, chiar aşa se întâmplă. Însă a vedea în orice decizie a autorităţilor de stat un semn că politicienii doresc răul cetăţeanului intră deja în sfera patologică. A nu se înţelege că omul era nebun sau prost. Probabil că singurătatea fizică, cu care se confruntă mulţi bătrâni la vârsta la care nu prea mai au rude şi prieteni în viaţă, îl făcea să respingă cu neîncredere lumea din jurul său, care se schimba după 1989 mai rapid decât putea să o înţeleagă.

Dar nu doar la cei în vârstă au trecere teoriile conspiraţioniste. În luna martie a acestui an am împărţit compartimentul de tren de la Timişoara la Bucureşti cu Lucian, un tânăr din Galaţi care lucra la o spălătorie auto din Arad. Patronul îl trimisese acasă pe motiv că doar 5-6 maşini mai călcau zilnic pragul spălătoriei, faţă de peste 30 într-o zi obişnuită dinaintea pandemiei. Mi-a spus că a aflat de pe Facebook că într-o noapte s-a aruncat un praf alb deasupra Aradului, iar de a doua zi a explodat numărul de cazuri de infecţie cu noul coronavirus. Nu văzuse cu ochii lui avionul care arunca praful, dar citise despre el pe Facebook şi asta i-a fost suficient să aibă convingerea că informaţia era adevărată.

Spune-mi în ce teorii ale conspiraţiei crezi ca să-ţi spun ce fel de om eşti

Dintre toate teoriile conspiraţiei, favorita mea este cea cunoscută sub numele generic Chemtrails, adică avioanele americane care lasă în urme pe cer dâre de chimicale cu scopul de a ne îmbolnăvi. Teoria spune că toate guvernele lumii (cu excepţia Rusiei şi Chinei) sunt complice şi acceptă ca proprii cetăţeni să fie „stropiţi” cu substanţe care le provoacă şubrezirea sănătăţii, pentru ca toţi să devenim clienţii marilor corporaţii din industria farmaceutică. Şi că profiturile uriaşe obţinute de aceste companii farmceutice ar fi împărţite cu politicienii care conduc ţările ai căror locuitori sunt supuşi îmbolnăvirii deliberate. Este suficient ca o persoană să posteze ori să distribuie fotografia a unui avion care lasă în urmă o dâră albă misterioasă. La imaginea însoţită de un rezumat al teoriei Chemtrails şi de un text de genul: „S-a întâmplat în această după-amiază pe cerul Constanţei”, se va găsi cineva care pretinde că este din Constanţa şi spune că a avut ameţeli în acea după-amiază.

Teoria Chemtrails are succes pentru că simptomele (ameţeli) pe care le descrie ca fiind efecte ale intoxicării cu substanţele albe sunt suficient de vagi încât omul credul le poate găsi la sine fără să gândească prea mult. Ameţeala poate fi provocată de o largă varietate de factori, de la presiunea intracraniană sau deficitul de vitamina B12 din organism până la probleme fiziologice ori neurologice, de care persoana poate are cunoştinţă, dar nu are pregărirea medicală pentru a le pune în legătură cu stările sale. Unor semeni ai noştri le este mai la îndemână să creadă că americanii i-au îmbolnăvit cu substanţele albe pe care le aruncă din avion decât să conştientizeze, de pildă, că au ameţeli de la faptul că nu îşi aerisesc încăperile. Iar aşa-zisa mărturie întăreşte credibilitatea mesajului aidoma reclamelor de la Teleshopping care au o parte de testimonial, în care personajele povestesc în cuvinte simple despre cum au folosit produsul.

Teoriile conspiraţiei lucrează cu materialul clientului: ignoranţa şi iraţionalul.

Chemtrails este ca un hit peren, un disc clasic scos din vitrină pentru a câştiga noi fani în rândul celor care nu l-au mai ascultat, dar şi pentru a întări convingerea celor care l-au mai auzit în trecut. Uneori, teoria mai suferă şi unele mutaţii, precum cea pe care am auzit-o de la Lucian, cu dâra albă din văzduh care a îmbolnăvit Aradul de coronavirus. Pentru a crede în această teorie, pregătirea şcolară deficitară şi intelectul submediocru trebuie să se împletească armonios cu un grad mai mic sau mai mare de paranoia. Ca toate teoriile conspiraţiei, Chemtrails lucrează cu materialul clientului: ignoranţa şi iraţionalul.

Este în firea oamenilor să caute explicaţii pentru fenomenele naturale ori evenimentele sociale care îi afectează. Curiozitatea este cea care ne-a făcut să descoperim şi să acumulăm cunoştinţe despre tot ce ne înconjoară, iar ştiinţa ne-a oferit răspunsuri raţionale pentru unele mistere de odinioară. Creatorii şi răspândacii teoriilor conspiraţioniste vin şi ei în întâmpinarea acestei curiozităţi a omului, cu marea deosebire faţă de ştiinţă că îi oferă o explicaţie mai facilă şi bazată nu pe date sau informaţii verificate, ci mai degrabă pe prejudecăţi şi manipulări.

Un interesant articol ştiinţific, publicat în august 2020 ca urmare a unui studiu întreprins de un colectiv de cercetători psihologi ai Universităţii Emory din Atlanta (SUA) condus de Shauna Bowes, a pus în evidenţă corelaţiile dintre trăsături de personalitate şi anumite psihopatologii ale celor cu convingeri conspiraţioniste. Studiul a relevat două profile, foarte diferite între ele, ale oamenilor cu înclinaţii către a crede în conspiraţii oculte: primul este acel individ impulsiv şi supraîncrezător în sine care îi consideră naivi pe toţi ceilalţi; altul este marginal şi însingurat, cu anxietăţi şi toane, adesea dintre cei în vârstă. Cele două profile se situează la extreme unul faţă de celălalt, însă numitorul comun între ele este un element patologic, o tulburare de personalitate, în jargonul medical.

Din observaţie proprie, aş adăuga încă o categorie de oameni predispuşi să creadă în teorii conspiraţioniste: aceia ca Lucian din Galaţi, care nu au exerciţiul de a-şi tria sursele de informare.

Un studiu anterior a arătat că teoriile conspiraţioniste tind să fie luate în serios mai ales de acei oameni la care întâlnim aşa-numita „gândire magică” în fenomene şi forţe supranaturale, cum sunt persoanele foarte religioase sau cu convingeri spirituale puternice. Mai puţin înclinaţi către teorii conspiraţioniste sunt indivizii cu gândire analitică, de genul celor care consideră că în general au control asupra propriului destin (Uscinski, 2018).

Teoriile conspiraţioniste sunt armele folosite în războiul hibrid dintre Est şi Vest, iar ştirile false sunt gloanţele încărcate pe ţevile acestor arme.

Cele mai agresive teorii ale conspiraţiei, de exemplu cele vehiculate de propaganda rusească prin intermediul redacţiei Sputnik (citiţi articolul „Vitamina C te vindecă de coronavirus”), se bazează pe fake news sau informaţii interpretate în mod tendenţios. Ştirile false sunt cărămizile cu care se construiesc teoriile conspiraţioniste, lipite între ele cu informaţii veridice pe post de mortar pentru a conferi teoriei o relativă stabilitate. Dacă ştirile fabricate de manipulatori cu scopul de a intoxica publicul-ţintă au un mecanism de creare şi propagare rudimentar, teoriile conspiraţioniste sunt mai complexe, fiind adevărate viziuni asupra lumii. În timp ce ştirile false doar dezinformează, teoriile conspiraţioniste încheagă şi modelează convingeri în direcţia dorită de manipulatori. Teoriile conspiraţioniste sunt armele folosite în războiul hibrid dintre Est şi Vest, iar ştirile false sunt gloanţele încărcate pe ţevile acestor arme informaţionale.

Panica legată de răspândirea Covid-19 în lume este un câmp propice pentru teorii conspiraţioniste alimentate de ştiri false lansate de persoane ori entităţi cu intenţii maliţioase şi răspândite de oameni cu o capacitate redusă de a discerne. O teorie cu mulţi aderenţi susţine că virusul a fost creat artificial într-un laborator, de unde fie a fost eliberat intenţionat (de americani), fie a fost scăpat accidental (de chinezi). Un website cu aparenţă legitimă (Technocracy News) nu lasă urmă de îndoială privind originea virusului: „devine tot mai clar că varianta umană a coronavirusului este o armă biologică fabricată într-un laborator”. În grupurile de Facebook cu tematică anti-5G, unii membri aşează coronavirusul pe acelaşi palier cu gripa sezonieră, însă „publicitatea” la scară planetară a Covid-19 ar fi de natură să mascheze îmbolnăvirile provocate de 5G din cauza câmpurilor electromagnetice.

Coronavirusul şi teoriile conspiraţioniste bazate pe fake news au în comun cel puţin trei aspecte-cheie: forţa de contagiune virală în societate, tendinţa de a lovi cu mai multă putere acolo unde există factori preexistenţi care le favorizează instalarea, cât şi impactul negativ pe termen lung pe care îl lasă în urma lor în planul sănătăţii fizice, respectiv psihice a oamenilor.