În timp ce campania de vaccinare îşi pierde „suflul“, Valul 3 surprinde cu noi recorduri negative
0
Deşi autorităţile sanitare sunt convinse că România va atinge pragul de peste 10 milioane de cetăţeni vaccinaţi până în toamnă, sondajele arată contrariul, anume că interesul pentru vaccinare este atât de scăzut – mai ales în mediul rural – încât la vară autorităţile nu vor avea pe cine vaccina. Asta deşi Valul 3 al pandemiei ne surprinde cu noi recorduri negative.
Intenţia de vaccinare a românilor este sub aşteptările iniţiale: doar 5 milioane vor să se vaccineze până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27-31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puţin 16 ani. „Deşi estimările iniţiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârşitul lunii septembrie, se pare că intenţia de vaccinare a românilor este mult sub aceste aşteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului”, arată realizatorii studiului de la clinica MedLife.
În acest ritm, în vară, campania de vaccinare va ajunge într-un punct mort, atrag aceştia atenţia. „Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilităţii vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depăşit numărul persoanelor înscrise pe listele de aşteptare. Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina”, apreciază compania.
Rezultatele studiului: Cine sunt românii refractari la vaccinare
Cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aproximativ 33-38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului. În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de circa 19-23% din totalul populaţiei de peste 16 ani. Nivelul de educaţie este un alt factor care influenţează major intenţia de vaccinare, fiind în relaţie direct proporţională: cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât cresc şi ratele de vaccinare – din prezent şi aşteptate la final de an.
Din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi care nu au suferit de COVID-19 până în prezent.
De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puţin dispuse să se vaccineze. În ceea ce priveşte localizarea geografică, regiunea Nord-Est este supra-reprezentată în rândul celor care resping ideea vaccinării, spre deosebire de judeţele din centrul ţării sau de cele din jurul Bucureştiului, unde oamenii sunt mai deschişi către ideea de imunizare. Studiul a fost realizat în perioada 5-13 aprilie 2021, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani.
Marţi, preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, era optimist şi spunea că la începutul varii vom avea 6 milioane de persoane vaccinate şi peste 10 milioane în septembrie. Însă şi profesorul Răzvan Cherecheş e de părere că cifra de 10 milioane de persoane vaccinate în toamnă este nerealistă.
„Eu nu cred că ajungem până în toamnă la 10 milioane de persoane vaccinate, nu am crezut asta nici în ianuarie, pentru că asta e o proiecţie mult prea optimistă. Motivul pentru care am pornit aşa de bine e că s-a dat drumul în Etapa a II-a tuturor oamenilor care erau entuziasmaţi cu privire la vaccin şi voiau să se imunizeze cât mai repede. La restul, diferenţa e făcută de încrederea în sistem şi de campania de informare. Încrederea e extrem de scăzută acum din cauza inconsistenţelor, a informaţiilor neclare, a incertitudinilor. Campania de informare nu a pornit cu adevărat niciodată. Aici trebuia o campanie concretă de informare, cu mesaje zilnice, cu crearea unui parteneriat larg în societate care să implice medicii de familie, cu profesori din mediul universitar şi preuniversitar, cu preoţi”, a declarat pentru „Adevărul” profesorul Răzvan Cherecheş.
Numărul deceselor şi cel al internărilor ATI rămâne ridicat
Datele cu privire la deschiderea tot mai mică a românilor pentru vaccinare vin în contextul în care, ieri, înregistram un număr de 3.006 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 1.037.009. Tot ieri au murit 175 de pacienţi, iar 1.436 de persoane erau internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 24.562 de teste RT-PCR şi 10.282 de teste rapide antigen.
Cercetătorul Octavian Jurma, biostatistician, arată că numărul scăzut de cazuri este o consecinţă directă a numărului scăzut de teste, însă presiunea pe ATI şi decesele reflectă fidel imaginea epidemiologică.
„De mai multe luni, internările determină, de fapt, numărul de teste în această perioadă şi nu efortul de combatere a pandemiei, care tinde vertiginos spre zero în România. (…) Din păcate, avem nu doar cel mai mare număr de decese raportat într-o zi de marţi (de obicei, ziua cu cele mai multe decese din săptămână), cât şi un nou record absolut de 237 de decese raportat într-o singură zi de la debutul pandemiei. Curbele din graficele pe care le desenăm cu ajutorul cifrelor oficiale reflectă nu doar evoluţia valului epidemic, dar şi atitudinea autorităţilor faţă de valul epidemic. Astfel, în valul 3, singurele recorduri care nu au fost depăşite faţă de valul 2 sunt cele care ţin de autorităţi, numărul de teste RT-PCR şi numărul de cazuri noi confirmate oficial. Toate cele care ţin de pandemie au fost depăşite”, a scris pe Facebook cercetătorul.
Profesorul Răzvan Cherecheş a explicat pentru „Adevărul” de ce România a depăşit recordurile negative din valul 2 la decese şi internări la ATI, dar nu şi pe cel al numărului de cazuri.
„Pentru că nu mai numărăm la fel de bine infectările. Testele astea rapide care s-au băgat în farmacii au dus la situaţia în care oamenii se auto-testează: fie nu se testează corespunzător (şi apar rezultate fals negative), fie se testează corespunzător şi rezultatele sunt pozitive, dar nu raportează la DSP – ca să nu se facă anchete epidemiologice, să nu le facă probleme prietenilor cu care au fost în seara respectivă. Şi spun că se izolează, că sunt cetăţeni responsabili, datr asta nu funcţionează, pentru că în absenţa unui control exterior, noi nu suntem aşa responsabili precum credem”, a explicat Răzvan Cherecheş.
Recorduri negative depăşite în valul 3 al pandemiei
Pe data de 8 decembrie, în România au fost înregistrate, în doar o zi, 213 decese, cel mai mare număr de morţi din valul 2. Numărul a fost depăşit săptămâna aceasta, pe data de 20 aprilie, când România a înregistrat 237 de decese.
Pe data de 12 decembrie, România a atins un record al numărului de pacienţi internaţi la ATI: 1.288 de pacienţi. Această cifră a fost depăşită pe 20 martie, în valul 3, când la ATI erau internaţi 1.324 de pacienţi. De atunci, numărul pacienţilor ATI a tot crescut, până pe data de 8 aprilie, când la ATI erau internaţi 1.495 de pacienţi.
În ceea ce priveşte noile infectări, Institute for Health Metrics and Evaluation din SUA ia în considerare trei scenarii: ritmul de vaccinare este sporit către 90% (scenariul optimist), persoanele vaccinate deja se întorc la obiceiurile de dinainte de pandemie (scenariul pesimist) sau toată lumea poartă măşti (scenariul ideal). Astfel, pentru data de 16 mai sunt următoarele estimări: în scenariul ideal – infectările ajung la 7.000, în scenariul optimist – la 9.700, iar în scenariul pesimist – la 18.000.
Unde şi cum vor funcţiona centrele mobile de vaccinare anti-COVID
„Există o singură cale de ieşire din pandemie şi asta este vaccinarea. Avem tot mai multe tipuri de vaccin şi, chiar dacă există multe dezbateri şi discuţii, Agenţia Europeană a Medicamentelor a aprobat toate tipurile de vaccin. Ele pot fi folosite, sunt verificate, sunt sigure. Am văzut şi în aceste zile că s-a dezbătut foarte mult şi vreau să repet câteva date esenţiale. Suntem în plină pandemie. Să nu avem impresia că dacă a venit primăvara s-a terminat pandemia. Restricţiile impuse nu înlătură pandemia. Aceste restricţii doar scad impactul. Încetinesc răspândirea pandemiei. Dăm o şansă medicilor să îi trateze pe cei care fac forme grave”, a atras ieri atenţia Klaus Iohannis, la deschiderea centrului mobil de la Afumaţi, judeţul Ilfov.
Preşedintele României a mai spus că doar vaccinarea ne poate permite ca, la vară, să facem concedii, să plecăm unde dorim: „Să mergem la concerte, să mergem la teatru. E extrem de important şi contez pe toţi să participaţi la această campanie”.
60 de doze de vaccin Moderna
Potrivit directorului executiv al Direcţiei de Sănătate Ilfov, Teodor Negulescu, caravana din Afumaţi este deschisă rezidenţilor din această localitate care se pot prezenta liber la vaccinare, fără a fi nevoie să se înscrie pe platforma informatică. „Centrul este coordonat de Ministerul Apărării Naţionale, MApN, şi destinat locuitorilor din Afumaţi. Dacă vor mai veni şi alţii să se vaccineze? Nu ştiu. Pentru început, au fost aduse 60 de doze de vaccin Moderna. Acţiunea de vaccinare a început şi nu este coadă. În funcţie de cum va evolua situaţia şi dacă locuitorii vor veni în număr mare la imunizare, vom suplimenta această cantitate”, a declarat directorul executiv al DSP Ilfov.
Locuitorii din Afumaţi pot veni la centrul mobil doar cu buletinul, procedura fiind similară oricărui centru de vaccinare: după triajul epidemiologic se completează declaraţiile de consimţământ şi urmează inocularea. Persoanele vaccinate vor rămâne timp de un sfert de oră sub supraveghere medicală pentru a putea monitoriza eventualele efecte secundare severe care pot apărea. Negulescu mai spune că centrul va rămâne deschis atât timp cât există dorinţă de imunizare din partea locuitorilor.
Şapte judeţe cu centre mobile
Pentru început, caravane de vaccinare au fost deschise în şapte judeţe - Arad, Bacău, Constanţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Sibiu, urmând ca astfel de facilităţi să fie extinse şi completate cu echipe mobile, acolo unde există spaţii deja amenajate, potrivit coordonatorului campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiţă.
Reprezentanţii Ministerului Apărării (MApN) au anunţat, miercuri, că au fost deschise 20 de centre în localităţi izolate şi greu accesibile. Aceste centre se află în coordonarea Direcţiei medicale a MApN şi au fost deschise la cererea Direcţiilor de sănătate publică judeţene, conform instrucţiunilor Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.
Echipele de vaccinare sunt formate din personal medico-sanitar al Armatei – medici şi asistenţi medicali – şi paramedici din cadrul Direcţiilor pentru situaţii de urgenţă.
Se încarcă comentariile...
