Dacă pentru partide nu a fost o problemă strângerea adeziunilor, aspiranţilor independenţi le-a fost ceva mai greu, dar nu imposibil de strâns semnăturile necesare, chiar dacă ulterior, unii dintre aceştia au fost respinşi de BEC. Semnăturile pentru alegeri s-au strâns pe toate căile posibile: pe stradă, în birouri, prin telefon, email, pe reţelele sociale, chiar dacă aveau obligativitatea ca formularele să conţină date cu caracter personal, cum ar fi nume, prenume, adresă, CNP.

Pe lângă alte scandaluri politice şi acuze din scena circului de partid şi de stat, din anul electoral 2014, ni s-a furnizat zilele trecute, un nou „spectacol”, cu efecte de plângeri şi ameninţări cu justiţia. Guvernul a făcut o plângere la Parchet, reclamând faptul că petiţia Partidului Mişcarea Populară (PMP) privind acciza la carburanţi conţine date şi semnături false ale multora dintre cei 300.000 de semnatari.

În perspectiva alegerilor prezidenţiale de la toamnă, unele partide şi-au aunţat deja planurile şi au început strângerile de semnături pentru candidaţii vizaţi a fi înscrişi în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Este firesc ca cei ce doresc a fi aleşi şi susţinătorii lor să facă pregătirile necesare şi demersurile pentru a-şi atinge scopul, respectând legea în vigoare.

Anormal este faptul cum se pot strange, prin diverse mijloace ilegale şi folosi datele cu caracter personal ale românilor, date care pot fi folosite în diverse alte scopuri nu doar electorale. Câţi dintre noi nu am fost nevoiţi să prezentăm cartea de identitate, copii după acte sau date personale în anumite situaţii, unde chiar nu era nevoie să ni se înregistreze aceste date.

În România ultimilor ani, chiar dacă există şi lege şi instituţii de protecţie a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal, acestea sunt strânse, solicitate pe toate căile posibile: la şcoală, la poştă, la RATB, la metrou, la cumpărături, la comerţul online, la interviurile de angajare, la pensii, la alocaţii, la primării, la poliţie, în sondajele de pe stradă, prin telefon, pe internet, la cablu, la parcare, la bănci şi IFN-uri, la intrarea în diverse societăţi şi instituţii, la bibliotecă, la tranzacţiile imobiliare, la mitinguri şi manifestaţii, la susţineri politice şi apolitice, etc.

Oriunde, oricând şi oricum se solicită datele personale, de către persoane autorizate ca operatori de date personale sau persoane care nu au această calitate. Ca mulţi români de altfel, nu am înţeles niciodată de ce trebuie să furnizez datele personale, inclusiv CNP-ul, unor instituţii, societăţi sau persoane care nu au dreptul să solicite astfel de date, care pot fi folosite foarte uşor în scopuri abuzive, inclusiv în scop electoral, pentru săvârşirea de fraude şi ilegalităţi.

De exemplu, nu înţeleg de ce este nevoie să-ţi dai datele personale la completarea unui chestionar comercial într-un magazin, la sondajele stradale, prin telefon sau pe reţelele sociale? De ce trebuie cartea de identitate sau copia la cumpărarea unui abonament RATB sau la metrou? De ce este nevoie să prezinţi o copie sau să ţi se copieze datele personale la un interviu de angajare, dacă nu închei în acel moment niciun contract între părţi?

De ce unele ong-uri, cum este Fundaţia Voiculescu de exemplu, care au parteneriate cu şcolile, solicită în scris date personale ale părinţilor pentru participarea copiilor lor la diverse activităţi extracuriculare ? La ce le folosesc datele cu caracter personal ale părinţilor pentru participarea copiilor la banale concursuri şcolare?

Dacă unii cetăţeni cad victime şi oferă de bunăvoie datele cu caracter personal unor instituţii şi persoane care nu au dreptul legal să le solicite şi folosească, există şi situaţii când oamenii sunt obligaţi să prezinte cartea de identitate sau alte documente fără a fi strict necesar acest lucru şi a avea garanţia protecţiei acestor date.

De exemplu, dacă vrei să intri într-o anumită instituţie sau societate pentru rezolvarea unei probleme, la poartă ţi se solicită cartea de identitate, lăsată la portar care îţi notează datele personale sau pur şi simplu o copiază fără acordul tău şi pe care o primeşti înapoi la ieşirea din instituţia respectivă. Astfel, până şi portarii pot strange baze de date cu caracter personal, fără să ştim dacă au acest drept şi în ce scop le pot utiliza.

Chiar şi în trafic, dacă te opreşte poliţistul de circulaţie, ţi se pot preleva datele personale şi folosi în scopuri diverse. Şi când te prinde controlorul în autobuz fără bilet şi îţi cere documentul de identitate, ţi se pot lua fără voie datele personale, inclusiv seria, numărul şi CNP-ul actului.

Există diverse şi nenumărate moduri de a ţi se copia fără voie datele strict personale şi folosite în mod abuziv, iar aceste abuzuri chiar se întâmplă zi de zi. Din această cauză, mulţi cetăţeni ajung să aibă probleme serioase după ce le-au fost folosite ilegal datele personale, în diverse scopuri: fraude bancare, contracte false, scopuri electorale şi lista ar putea continua.

În urmă cu ceva timp, mă uitam pe listele electorale la europarlamentare şi, făcând o socoteală sumară a numărului de semnături depuse de candidaţi, am constatat că acesta depăşea lejer peste 5 milioane de persoane, dar sigur erau peste 6 milioane dacă le adăugam pe cele ale respinşilor. Păi dacă toate aceste semnături ar fi fost adevărate şi semnatarii ar vota cu candidaţii care au pe liste adeziunea lor, atunci sigur aceştia ar fi aleşi în funcţiile pentru care candidează.

Doar că nu cred ca aceste semnături să fie toate oferite de bunăvoie, ci utilizate abuziv de cei care au intrat ilegal în posesia lor. De aici şi neconcordanţele, reclamaţiile şi sesizările privind diversele liste electorale sau petiţii. Astfel, nu mai este de mirare că au votat şi morţii sau că unii oameni sunt acuzaţi de fapte pe care nu le-au comis.

Furtul şi folosirea abuzivă a datelor cu caracter personal au luat amploare în România ultimilor ani, iar acest lucru trebuie depistat şi pedepsit drastic de lege. Altfel, riscăm să fim acuzaţi de fapte pe care nu le-am comis, dar le-au făcut alţii, folosindu-se ilegal de datele noastre personale.

Pe de altă parte, foarte puţini dintre noi ştiu că există o legislaţie în acest sens şi o instituţie intitulată Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) care are rolul de a supraveghea şi a lua măsuri în acest domeniu. O atenţionare postată pe site-ul acestei instituţii ne avertizează:

„În condiţiile dezvoltării tehnologice actuale, fiecare dintre noi ar trebui să fie conştient de riscurile pe care şi le asumă atunci când furnizează date personale, atunci când accesează internetul, când face rezervări pentru călătorii pe diverse site-uri sau când foloseşte cărţi de credit. Folosirea ilegală a acelor date conduce de cele mai multe ori la grave încălcări ale dreptului la viaţă privată a oricăruia dintre noi şi, în acest sens, atât Autoritatea Naţională de Supraveghere, cât şi celelalte instituţii ale statului sau companii private, fiecare pe domeniul ei de activitate, au datoria de a preveni şi combate acest fenomen. Astfel, ca şi până în prezent, asigurăm cetăţenii si instituţiile din România de întreaga noastră implicare în rezolvarea eficientă şi rapidă a plângerilor şi sesizărilor ce vor fi adresate Autorităţii Naţionale de Supraveghere.”

„Efectuarea de copii de pe documentele care conţin codul numeric personal este interzisă, potrivit prevederilor art. 6 din Decizia nr. 132/2011 a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu excepţia situaţiei în care există o prevedere legală expresă ori când se obţine acordul persoanei respective sau cu avizul aceleiaşi autorităţi.”

Această instituţie a înregistrat, cercetat petiţii ale cetăţenilor şi a prevăzut sancţiuni în privinţa mai multor instituţii sau societăţi care au încălcat legea. Iată un singur exemplu:

Anul trecut, ANSPDCP a dispus aplicarea unei amenzi contravenţionale în cuantum de 2.000 lei Regiei Autonome de Transport Bucureşti, pentru efectuarea de copii ale actelor de identitate ale elevilor şi studenţilor care solicită eliberarea abonamentelor cu tarif redus. Această faptă constituie contravenţia de „prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal”, prevăzută de art. 33 din Legea nr. 677/2001.

În investigaţia realizată s-a constatat că operatorul a scanat şi a reţinut copii ale actelor de identitate şi ale altor documente ce conţineau codul numeric personal al solicitanţilor (de ex: certificat de naştere, paşaport, carte de rezidenţă), cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 677/2001.

Pe viitor, pe lângă faptul că românii trebuie să fie mai atenţi şi precauţi atunci când oferă actele de identitate sau datele personale atunci când li se solicită aceste documente ilegal, ei pot sesiza autoritatea în domeniu.

„Dacă dreptul la viaţa privată ţi-a fost încălcat, sesizează pe dataprotection.ro”.