Numirea şefilor celor 2557 de procurori a  devenit nu o problemă naţională, ci una aproape personală pentru fiecare individ ce îşi dă cu părerea referitor la  soluţia aleasă de premier. Antenele au înebunit de-a dreptul, am impresia că moderatorii şi invitaţii vor sări la mine prin televizor dacă o sa am măcar curajul să gândesc că alegerea primului ministru e bună. Celelalte posturi de ştiri se ţin aproape şi aruncă cu sintagme agresive la minut încercând să apere un punct de vedere deja stabilit de apartenenţa politică a patronilor.

E un circ total şi pare că e de abia începutul. Dacă până acum  strigăturile şi acuzele erau bine definite, acum nici măcar postacii sau lătrătorii de serviciu nu mai ştiu exact în cine trebuie să arunce cu lături.  E o amestecătură atât de jalnică de abjecţii care circulă prin piaţa publică încât parcă nici nu mai contează care sunt resorturile acestei lupte crâncene. Ce-i mână pe ei în luptă, după cum întreba, retoric, poetul nostru naţional.

Până la urmă, după cum spunea într-o stenogramă un politician dâmboviţean:  Păi asta înseamnă, nu? Păi ai de fapt curentul, care înseamnă informaţia şi puterea care înseamnă DNA-ul şi parchetul, care înseamnă motorul, da?

Trebuie să fii sigur că nu te vei trezi într-o dimineaţă cu mascaţii la uşa vilei construită pe bani publici sau a apartamentului rezidenţial cumpărat din sifonarea fondurilor europene.

E simplu nu? Dacă vrei să furi liniştit în acestă ţară trebuie să fii sigur că oamenii care îi conduc pe cei 2557 de procurori sunt ai tăi. Că pot controla accesul la informaţiiile despre fraude, privatizări şi alte măgării specifice sistemului politic din România. Trebuie să fii sigur că nu te vei trezi într-o dimineaţă cu mascaţii la uşa vilei construită pe bani publici sau a apartamentului rezidenţial cumpărat din sifonarea fondurilor europene. Nu de alta, dar în ultimul timp au cam început să apară....

Aşa că pentru acest tip de linişte faci orice! Chiar eşti dispus să dai o parte din banii dosiţi numai să împiedici pe cei 2557 de procurori să-şi facă treaba. Dai România peste cap, îi dai foc dacă trebuie, pui pe drumuri pe cei 22 de milioane de români, arunci cu noroi în drepta şi în stânga, mori cu ei de gât, dar nu laşi justiţia să-şi urmeze cursul.

Toată acestă zarvă în jurul acestei categorii profesionale, îmi arată, mie personal, că foarte mulţi dintre procurori îşi fac treaba. Şi asta deranjează clasa politică din România care era obişnuită până de curând să nu fie deranjată în timp ce stă cu mâna în borcanul cu miere. Aşa că, indivizii ce conduc, într-un fel sau altul, România, de 23 de ani, care au resurse enorme la dispoziţie au pus tunurile pe procurori.  Nici Primul Ministru văd că nu e iertat dacă mişcă în front şi face numiri de capul lui....