20 de ani de la cea mai mare tragedie din Portul Constanţa. 54 de oameni au murit. Nava care trebuia să îi salveze avea motorul stricat

Epavele celor două nave sunt un adevărat pericol ecologic în Marea Neagră

În urmă cu două decenii, pe 4 ianuarie 1995, două nave încărcate cu combustibili s-au scufundat în portul Constanţa din cauza unei furtuni puternice. Nu a existat niciun supravieţuior. Toţi cei 54 de marinari aflaţi la bordul vaselor şi-au pierdut viaţa, după ce echipele de salvare au intervenit cu o navă veche de peste 30 de ani, care a fost nevoită să renunţe din cauza unor defecţiuni la motor.

Tragedia din seara de 4 ianuarie 1995 a fost provocată de un cumul de factori. Marea Neagră era agitată de o furtună neobişnuit de puternică, cu valuri de peste zece metri înălţime. În aceste condiţii, în jurul orei 20.00, post-controlul din portul Constanţa a recepţionat semnale S.O.S venite de pe cargoul „You Xiu”, aflat sub pavilion Honk Kong, şi de pe cargoul „Paris”, aflat sub pavilion maltez. În mod inexplicabil, cele două vase ignoraseră semnalele repetate privind condiţiile meteo extreme şi indicaţia de a lua drum de capă. „În momentul în care Căpitănia a dat avizul de furtună în rada exterioară se găseau 16 nave. Majoritatea au luat drum de capă, singurele rămase în zona portului au fost doar cele două nave”, scria ziarul „Adevărul” la o zi după tragedie.

Ca urmare a chemărilor disperate de ajutor care veneau de pe cele două nave, autorităţile române au intrat în alertă, dar au fost incapabile să-i ajute pe cei 54 de marinari. S-a intervenit cu nava „Viteazul” şi cu remorcherul „Hercules”, două ambarcaţiuni vechi de peste 30 de ani, ale căror denumiri erau invers proporţionale cu capacităţile de care dispuneau. În plus, echipajele de salvare erau prost dotate şi slab pregătite pentru astfel de misiuni. „E greu de spus dacă «salvatorii» aflaţi pe un remorcher depăşit fizic şi moral, cu motorul avariat, şi o navă de 20 de metri lungime şi un motor de 150 CP, denumită impropriu «de salvare», făceau cu adevărat salvare sau doar îşi demonstrau neputinţa”, afirma Jorj Unciuleanu, la acea vreme directorul adunct al Căpităniei Constanţa, în prefaţa cărţii „Naufragiul navelor Paris şi You Xiu”, scrisă de Constantin Cumpănă.

Pentru a arăta cât de mult se străduiesc, autorităţile vremii au mobilizat la faţa locului inclusiv un blindat cu şenile de la unitatea de tancuri Basarabi, care a asistat şi el de pe mal la scufundarea celor două nave.

Neputinţa salvatorilor: „Suntem nişte handicapaţi”

Conform bilanţului tragic din seara de 4 ianuarie 1995, echipele de salvare n-au reuşit să salveze pe nimeni. Toţi cei 54 de marinari, dintre care 27 de chinezi, 23 de filipinezi, trei greci şi un bulgar, şi-au pierdut viaţa. Autorităţile române au recuperat doar 17 cadavre, majoritatea ajunse singure la mal în zilele următoare.

De altfel, „salvatorii români” şi-au recunoscut neputinţa. „Această catastrofă a arătat că suntem nişte handicapaţi în materie de salvare marină”, declara în ziarul „Adevărul” Constantin Onaca, directorul companiei de scafandri „Onacva”. Alexandru Dima, directorul Grupului de Salvare şi Intervenţie Navală Constanţa, cerea ajutorul guvernului: „Sperăm ca măcar acum guvernul să ne aloce fondurile solicitate pentru dotarea fără de care nu se poate spune că suntem echipaţi modern în caz de catastrofe”.
Alexandru Iarca, căpitanul navei de salvare „Viteazul”, a fost atât de marcat de faptul că n-a reuşit să salveze niciuna din cele 54 de vieţi încât la scurt timp după tragedie a suferit un atac cerebral şi a paralizat.

Epavele poluează şi astăzi

Epavele celor două vase se află şi astăzi pe fundul Mării Negre şi sunt în capul listei pe site-urile frecventate de pasionaţii de scufundări, fiind considerate printre cele mai interesante obiective.

Scufundarea cargourilor “Paris” şi “You Xiu”  continuă să producă efecte negative şi după douăzeci de ani, întrucât, la momentul catastrofei, în tancurile celor două vase se aflau sute de tone de păcură şi zeci de tone de motorină. În tot acest timp, autorităţile române n-au reuşit să elimine pericolul ecologic reprezentat de cele două epave, planul de evacuare a combustibililor aflaţi în tancurile celor două epave fiind abandonat din lipsă de fonduri. În 2009, apele Mării Negre au fost poluate după ce în tancurile navei “Paris” s-a produs o fisură.

O echipă de scafandri de la Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare a intervenit şi a astupat-o, însă în vara anului trecut a fost emisă o nouă alertă de poluare în aceeaşi zonă. O pată de hidrocarburi a apărut la suprafaţă, ceea ce a determinat convocarea de urgenţă a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.