Românii, printre campionii europeni la consumul abuziv de alcool. Peste jumătate dintre alcoolici sunt intelectuali

Românii, printre campionii europeni la consumul abuziv de alcool. Peste jumătate dintre alcoolici sunt intelectuali

Specialiştii recomandă cel mult o bere la 0,33 ml sau un pahar de vin de 125 ml pe zi FOTO Shutterstock

România ocupă locul trei în Europa în privinţa consumului abuziv de alcool, înaintea noastră situându-se ţări precum Cehia şi Suedia. Românii consumă nouă litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, atrag atenţia specialiştii. Aceştia susţin că, din punct de vedere al sănătăţii publice, problema alcoolului este cu mult mai gravă decât cea a drogurilor ilegale.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Alcoolul este o mare problemă nerezolvată, vorbim de un adevărat flagel, mai ales că este un drog legal, din care statul încasează sume uriaşe. Pe de altă parte, cheltuim zeci de miliarde de lei. Asta se traduce în costuri directe cum sunt complicaţiile, dar şi în costuri indirecte, adică pensionările înainte de vreme, anii de productivitate care se pierd sau traumele cu care rămân familiile abuzate”, a explicat profesorul Dan Prelipceanu, psihiatru şi preşedinte onorific al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).

Alcoolul – un prilej de a dezvolta afaceri

Potrivit acestuia, aproximativ două milioane de persoane au tulburări legate de alcool, însă 500.000 de români se confruntă cu probleme severe cauzate de alcoolism. Mai precis, pentru un alcoolic suferă alte şapte persoane, arată cele mai recente date furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
 
„Consumul de alcool există în toate statele europene, este un drog legal şi este un foarte bun prilej de a dezvolta afaceri pe urma lui. În schimb, la noi consumul este mai accentuat decât în celelalte ţări. Trebuie să reţinem că există şi persoane care au o predispoziţie genetică spre a deveni alcoolici”, a completat profesorul Prelipceanu.

Cei mai mulţi alcoolici au între 25 şi 54 de ani

Tocmai pentru a le veni în întâmpinare celor care se confruntă cu astfel de probleme, ALIAT a pus bazele a două centre de tratament integrat, unul în Bucureşi şi altul în Târgovişte. În trei ani, nu mai puţin de 1.200 de pacienţi au beneficiat de servicii oferite de specialiştii ALIAT, cei mai mulţi făcând parte din categoria de vârstă 25 – 54 de ani. Totuşi, inclusiv tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani au venit la terapie pentru a-şi rezolva problemele de sănătate.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, 66% din beneficiarii celor două centre au studii medii sau superioare şi 42% din ei aveau un loc de muncă în momentul în care au apelat la serviciile gratuite oferite de asociaţie.
„Printre beneficiari avem inclusiv avocaţi sau oameni de afaceri. Dependenţa de alcool nu iartă pe nimeni. În orice caz, am remarcat că a crescut adresabilitatea. Dacă la început ne accesau serviciile în special bătrânii, în ultima perioadă ne-au solicitat serviciile inclusiv tinerii cu studii superioare”, a explicat Gabriella Bondoc, director medial ALIAT.


Consumat peste limitele admise, alcoolul crează dependenţă

Aceasta a precizat că 36% din pacienţi aveau probleme serioase legate de consumul de alcool. Aceştia obişnuiau să consume cu mult peste limitele admise stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), adică cel mult două unităţi pe zi la bărbaţi şi cel mult o unitate la femei. În cazul persoanelor trecute de 60 de ani, OMS recomandă consumului a cel mult o unitate pe zi.

„O unitate de alcool este echivalentă cu o sticlă de bere de 33 de mililitri sau un pahar de vin de 125 de mililitri pe zi. Alcoolul este o substanţă adictogenă, consumat peste limitele admise, crează dependenţă. Bineînţeles, există şi anumite meserii care favorizează un consum mai mare de alcool”, a precizat doctoriţa.

În ceea ce priveşte mitul potrivit căruia un pahar de vin pe zi este benefic pentru sănătate, specialiştii susţin că efectul protector este real doar în cazul persoanelor care nu fumează. „Consumul non-patologic înseamnă 12 miligrame de alcool pur, adică o sticlă de bere la 0,33 ml, un pahar de vin sau o tărie mică”, a completat profesorul Dan Prelipceanu, care a aminit că depresia, anxietatea şi tulburările bipolare sunt doar câteva dintre manifestările asociate consumului abuziv de alcool.

Maximum patru pahare de vin cu ocazia Sărbătorilor

Totuşi, psihiatrul a explicat că de sărbători pot fi făcute şi excepţii. „Alcoolul face parte din tot acest comportament festiv şi din atmosfera de bucurie colectivă. Experienţa ne arată, însă, că atunci când alcoolul e prea mult lucrurile degenerează şi atmosfera se schimbă, se transformă chiar în una tragică. Prin urmare, recomandarea noastră cu ocazia sărbătorilor este consumul responsabil, adică nu trebuie să depăşim trei – patru unităţi de alcool”, a declarat profesorul Prelipceanu.

Printre altele, trebuie ţinut cont de  vârstă, greutate şi de calitatea produsului consumat. „Totuşi, alcoolul este o substanţă toxică, oricât de bun ar fi vinul sau oricât de natural ar fi, ficatul nu poate metaboliza decât în nişte limite. Aşadar, e nevoie de responsabilitate. A doua zi ar trebui să nu consumăm nimic, poate doar un singur pahar, astfel încât organismul să aibă timp să se refacă”, a mai spus medicul.

Beneficiar: m-am renăscut a doua oară

Anul acesta, Mihai Adrian, în vârstă de 40 de ani, nu va ciocni nici măcar un pahar de şampanie cu familia. De opt luni nu s-a atins de băutură, deşi aranjează diferite sticle pline cu alcool pe rafturile din supermarketul la care lucrează. A început să bea încă de când a mers în armată. La început, de plăcere. Mai apoi, din obişnuinţă. Faptul că nu ajungea acasă cu zilele au deteminat-o pe soţia lui să-i spună în repetate rânduri să meargă la doctor, pentru a se trata. A înţeles că are o problemă de sănătate doar în momentul în care a început să bea 7 litri de bere pe zi.

„Pierdeam nopţi şi zile consumând alcool, capacitatea mea de muncă era redusă. Eram în pericol să-mi pierd slujba, moment în care familia m-a trimis la tot felul de medici. Au fost fel de fel de încercări, chiar şi în clinici private, dar niciodată nu am reuşit să rămân abstinent mai mult de două luni. Norocul meu a fost atunci când am apelat la serviciile celor de la ALIAT. M-am renăscut a doua oară”, a explicat Mihai Adrian.

Spune că nu obişnuia să fie violent şi că, de fiecare dată când era băut, prefera să nu ajungă acasă decât atunci când era mahmur. „Simţeam nevoia să zac. În proporţie de 90% este vorba de influenţa anturajului, dar am învăţat să rezist tentaţiei deşi la serviciu lucrez cu drăcuşorul lângă mine. Nu m-am mai atins de alcool de opt luni”, a completat bărbatul, care nu a avut probleme de sănătate din cauza adicţiei sale.

Centrele rămân fără finanţare

Adrian Mihai este unul din cei 1.200 de pacienţi care au beneficiat de tratament gratuit oferit de centrele ALIAT, care începând din această lună rămân fără finanţarea europeană. Practic, beneficiarii vor fi nevoiţi să scoată din buzunar bani pentru şedinţe. Costurile de tratament ale unui beneficiar se ridică la 6.720 de lei pentru trei luni.

Un studiu recent arată că spitalele au cheltuit anul trecut nu mai puţin de 25 de milioane de lei cu tratarea alcoolicilor în unităţile de primiri-urgenţe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: