Coşmarul pe care îl trăieşte Gabriel, un copil care se chinuie cu o boală rară: „Copilul meu trăieşte în durere şi nimeni nu ştie“ 0

Am auzit asta de mii de ori. Mama a crescut într-un bordei, într-o familie de ţigani, într-un sat sărac şi uitat de lume care nu este nici acum electrificat complet. Bunicii nu aveau încălţări şi bunicul nu a avut niciodată o curea pentru pantaloni. Mama avea de mers 6 kilometri până la şcoală, iar iernile din Budrea sunt dure şi cu multă zăpada.

Am văzut o mână de bebeluş într-o fotografie şi am avut o tresărire, mi s-a părut pentru o secundă că mă uit la o mână de bătrân care arată ca mâna unui copil foarte mic.

Mi se pare o dovadă de mare lipsă de interes şi de respect felul în care Ministerul Tineretului şi Sportului tratează sectorul de tineret. Sâmbătă, la Baia Mare, ministrul Ioana Bran a dat o dezbatere cu sute de tineri din toată ţara din cadrul Summitului Tinerilor pe un meci de rugby.

Asia Bibi, femeia creştină din Pakistan pe care 10 milioane de musulmani pakistanezi au declarat că ar fi dispuşi oricând să o asasineze, a cerut azil politic în Marea Britanie.

Am decis ca până la finele acestui an sa public pasaje dintr-o lucrare pe care o coordonez şi care sper să apară în februarie 2019. Fac acest lucru ca răspuns la solicitările repetate pe care sute de profesori (mi) le-au făcut după ce au participat la cursurile de formare pe care pe care le ţin alături de colegii mei, ca parte a activităţii pe care Fundaţia Agenţia Împreună le face la nivelul multor zeci de şcoli.

Tema acestui mic articol a apărut pe neaşteptate în urma unei banale întrebări adresate unui bun prieten: „cum te simţi la ’47?“, iar răspunsul lui a fost prompt: „c’an ’57!“.

Asta am văzut ieri dimineaţă, prin geam, în blocul operator al secţiei de cardiochirurgie pediatrică de la Spitalul „Marie Curie“. Nu îmi venea să cred că asist la aşa ceva. Pacienta se numeşte Valentina şi azi are 13 zile de viaţă.

Încep acest articol printr-o confesiune: ca deputat în Comisiile pentru muncă şi protecţie socială şi pentru Egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, aflat la primul mandat, nu credeam că voi găsi atât de multă tracţiune în echipa lărgită de oameni cu care am lucrat pentru acest proiect de lege.

De ce a existat o explozie în atenţia pentru nevinovăţie în jurul anului 2000? Ce explică variaţia în numărul de condamnări la moarte date de juriu în America? De ce apare inerţia? La toate aceste întrebări ne vor răspunde Frank Baumgartner şi Suzanna Linn de la Universitatea de Stat Pennsylvania şi Amber Boydstun de la Universitatea din California – Davis.

Ieri, 7 noiembrie, dl Mihai Şora a împlinit 102 ani. E unul dintre cei mai misterioşi oameni pe care i-am întînit. Simplu, dar indescifrabil. Cordial, dar singuratic. Echilibrat între dinamica interogativităţii şi buna aşezare a surîsului. Îi doresc mulţi ani şi mă bucur să-i reamintesc, omagial, textul pe care i l-am dedicat la aniversarea centenarului.

În domeniile sănătăţii, educaţiei, economiei, al siguranţei naţionale şi ordinii publice, în toate zonele unde se întinde necontenit caracatiţa corupţiei, aceasta este întărită prin intermediul fricii. Frica de a-şi pierde locurile de muncă, frica de a-şi pierde privilegiile, frica de sărăcie, frica de şef de patron, frica de a-şi pierde viaţa şi de alte sumedenii de frici, care guvernează şi cancerizează societatea în ansamblul ei.

Miercuri, 31 octombrie: Tehreek-e-Labbaik Pakistan („Mişcarea Prezent, Aici Sunt“), partidul politic care apără legile blasfemiei în baza cărora a fost condamnată iniţial Asia Bibi alături de mulţi alţi creştini, organizează ample mişcări stradale.

Nu dai şpagă. Din principiu. Din acelaşi principiu n-ai nici o „pilă” pe nicăieri. Pila merge doar unsă, iar tu nu-ţi iroseşti energia cu unsul. Pentru că ţi se pare înjositor şi pentru că ştii că aceeaşi energie o poţi folosi pentru a-ţi rezolva de unul singur problemele.

În ţările scandinave, diminuarea populaţională este demografie, iar complinirea ei se realizează prin emigraţie. În România nu diminuarea demografică pune în pericol numărul de locuitori al ţării, ci exodul masiv spre zone mai bogate, dar cu aceleaşi afinităţi comportamentale şi lingvistice.

RADIOUL la 90 de ani este o SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ; el a fost, cu adevărat, şi a rămas, de-a lungul a 90 de ani, ceasul unei autentice redeşteptări naţionale care a dat, înfruntând atâtea vicisitudini istorice, ORA EXACTĂ a acestei ţări.

Asia Bibi, o fermieră creştină săracă şi mama a cinci copii, culegea fructe împreună cu un grup de femei, într-un câmp de lângă mica localitate Sheikhupura, în Pakistan. Femeile i-au cerut să aducă apă de la o fântână din apropiere. S-a conformat, dar s-a oprit să ia o gură de apă cu o cană de metal pe care a găsit-o lângă fântână.

Sunt din nou în Doha. E un pic ciudat, căci e prima mea călătorie după o bursă în Berlin despre care am scris prea dur. Am reacţionat prea critic la ceea ce s-a întâmplat în Berlin. Organizatorii au încercat să facă tot posibilul să mă simt bine acolo, iar Berlinul este un oraş minunat.

Observ, din ce în ce mai mult, în jurul meu, că, în ciuda boom-ului informaţional la care sîntem expuşi, ia naşterea o nouă formă de creativitate umană: arta de a nu asculta.