Ceea ce ar însemna înjumătăţirea victoriei repurtate de social-democraţii românii la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Sigur, toate aceste procente vor fi puternic influenţate de numărul celor care se vor prezenta la vot. Analiştii, comentatorii politici şi jurnaliştii fideli Puterii spun că nicăieri în Europa alegerile pentru Parlamentul european nu ar fi din cale afară de interesante şi că nu ne putem aştepta ca mai mult de 30 de procente dintre românii cu drept de vot să se prezinte până la sfârşitul zilei la urne. Aceiaşi formatori de opinie publică se grăbesc să ne asigure şi că nici Referendumul pe probleme de justiţie, convocat de preşedintele Iohannis, nu ar fi de natură să stârnească cine ştie ce interes. Scopul proliferării acestor alegaţii de către cei de la Antena 3, România tv, de un Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu, relicve ale presei comuniste şi veşnic de vânzare este acela de a determina românii să rămână în case. Să nu le facem jocul!

Or, dacă ai curiozitatea să arunci o privire pe reţelele sociale, a căror utilizare presupune folosirea internetului, ceea ce reprezintă semnul unui anume grad de instruire, nu e din cale afară de greu să observi o mobilizare care nu se poate să nu îndemne la comparaţii cu ceea ce s-a întâmplat cu ocazia celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014. Dar şi un îndemn la optimism şi la speranţă.

Aceiaşi fideli şi tarifaţi vorbeţi ai Puterii încearcă, din înalt ordin şi cu interese financiare clare, să minimalizeze şi importanţa tuturor acestor semne. Cu toate acestea, este mai mult ca sigur că electorii cu o anumită educaţie şi, ce e încă şi mai important, tinerii par să fi ieşit din letargia din anul 2016 care, în cea mai bună parte, s-a aflat la originea victoriei covârşitoare de atunci a PSD.

Rezultatele, mai corect spus, exit-poll-urile, nu le vom afla decât diseară, după ora 21, îndată după închiderea secţiilor de votare. Acolo unde în aceste ore este aşteptat electoratul care, aşa după cum spuneam şi cu alte ocazii, trebuie să pornească de la premisa că a vota nu înseamnă doar a alege. Reamintesc că fiecare vot contează dar şi că alegerile de astăzi au o importanţă covârşitoare. Că ele pot determina viitorul ţării pe mulţi ani de acum încolo, că pot hotărî locul şi rolul românilor în Europa.

Chiar dacă PSD va ieşi şifonat în urma alegerilor de astăzi şi e de sperat că şi ca urmare a rezultatelor Referendumului, chiar dacă Liviu Nicolae Dragnea va suferi o înfrângere de imagine colosală, prăbuşindu-i-se astfel şi ultima urmă de credibilitate, toate forţele politice responsabile vor trebui să înţeleagă că primejdia unei Românii turcite, fanariotizate, desprinsă de Europa nu a fost încă îndepărtată. Multe depind nu doar de rezultatele de astăzi sau de ceea ce se va întâmpla mâine la ÎCCJ, unde ar urma să fie pronunţată sentinţa în procesul angajărilor fictive de la Consiliul Judeţean Teleorman. Mai avem de aşteptat o decizie a CCR care ar putea să îl facă scăpat pe Dragnea, mai urmează să vedem cum va reacţiona PSD în cazul în care sorţii şi mai ales voturile nu vor fi în favoarea sa. Şi, mai presus de toate, avem alegerile prezidenţiale din noiembrie, dar şi alegerile locale din primăvara anului 2020 ca şi noi alegeri parlamentare în iarna aceluiaşi an.

Toate presupun munca, organizare, responsabilitate politică şi civică. Dar şi punerea la o parte a orgoliilor. A ambiţiilor deşarte. Toate ar da mai multe şanse de izbândă Opoziţiei unite. Iar unirea ar trebui să se manifeste încă din campania pentru alegerile prezidenţiale. Numai că cel puţin deocamdată nu am auzit pe nimeni din tabăra Opoziţiei să invoce nu obligativitatea, ci măcar posibilitatea unui candidat unic. Dimpotrivă. Se vorbeşte despre tot felul de lovituri pe la spate. Fapt de natură să provoace îngrijorare.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro