MRU îi dispreţuieşte pe toţi la un loc, dar păstrează o distanţă oportună cît să-i permită oricînd o posibilă alianţă.

Băsescu îi urăşte pe Antonescu, Blaga, Tăriceanu, Cataramă şi-i dispreţuieşte pe MRU, Macovei, Predoiu&co. O iubeşte însă sincer pe Udrea.

Toţi aceşti neiubiţi ai preşedintelui o dispreţuiesc profund şi pe alocuri chiar o urăsc pe Udrea. Doar Cristian Preda o iubeşte necondiţionat după ce a primit un post de europarlamentar. Udrea le răspunde cu aceeaşi monedă, dar asta nu o împiedică să facă afaceri cu toţi de-a valma.

Mihai Neamţu şi Aurelian Pavelescu (parcă aşa-i cheamă) iubesc dimineaţă pe unii, au îndoieli la amiază, şi-i urăsc sincer spre seara pe aceeaşi.

Papahagi este principial, el iubeşte nehotărît şi necondiţionat : intră şi iese doar din acelaşi partid de mai multe ori. Maestrul său Baconsky e dispus la compromis politic: urăşte sau iubeşte în dependenţă de postul promis/primit/pierdut.

Pe Cristian Diaconescu nu-l respectă nici măcar PSD-iştii. Doar Monica Macovei inferează pe toată lumea, iar toţi colegii ei de dreapta (liderii) o consideră direct sau indirect bună de Bălăceanca.

Pe toţi însă îi uneşte ura faţă de un om de dreapta: Victor Ponta. Şi tăţi visează să devină preşedinte.