Votul prin corespondenţă: Când vor putea vota românii din diaspora fără umilinţa de a sta la rând ore în şir

SUA, una dintre ţările în care se aplică votul prin corespondenţă FOTO wikimedia.org

Votul prin corespondenţă a fost adus din nou pe masa Parlamentului după dezastrul din 2 şi 16 noiembrie 2014, când mii de români din diaspora nu au reuşit să voteze din cauza refuzului autorităţilor de a deschide noi secţii de votare. În 2016, românii din străinătate ar putea vota prin corespondenţă, acest tip de vot fiind agreat de membrii Comisiei de Cod Electoral, reactivată pentru a elabora o legislaţie electorală unică.

Dezbateri intense pe votul prin corespondenţă

Până la finalul sesiunii legislative, adică 30 iunie, am putea avea un nou Cod Electoral. Deşi încă este vacanţă parlamentară, membrii Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative privind legislaţia electorală au început în forţă dezbaterile pentru elaborarea mult-aşteptatului Cod Electoral şi în speţă a votului prin corespondenţă. 

Parlamentarii vor modifica legislaţia pentru trei tipuri de scrutin: Alegerile pentru Primării, preşedinţi de Consilii Judeţene şi consilieri, Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi Alegerile prezidenţiale.

 „Până pe 15 martie, membrii comisiei pot depune iniţiave legislative şi amendamente. Deciziile în comisie se vor adopta cu două treimi din voturile membrilor comisiei, pentru ca niciun partid să nu fie scos în afara jocului“, anunţa preşedintele Comisiei, deputatul PSD Valeriu Zgonea, la finalul primei şedinţe din acest an. 

De ce nu avem încă vot prin corespondenţă

Votul prin corespondenţă a fost sortit eşecului în toate guvernările postdecembriste. O astfel de lege a fost respinsă ultima dată în 2013. Cum s-a întâmplat? În 2011, pe când se aflau la putere, 55 de senatori şi deputaţi PDL au iniţiat un proiect legislativ privind introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Votul prin corespondenţă era definit astfel în proiectul de lege: „Exercitarea dreptului de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către autorităţile statului român autorizate în acest sens“.

Propunerea a trecut tacit de Senat, în luna mai 2011. În următoarea săptămână a ajuns la Camera Deputaţilor, dar a fost înscris pe ordinea de zi pentru a fi votat abia în octombrie 2012, când la putere se afla Guvernul Ponta. De ce nu a fost votat proiectul votului prin corespondenţă în 2011, în timpul guvernării PDL? Potrivit unor surse politice, UDMR, aflată atunci la guvernare alături de PDL, s-a opus vehement, pentru că, dacă s-ar fi înregistrat un număr mare de voturi prin corespodenţă, din străinătate, formaţiunea maghiară risca să nu mai treacă pragul electoral şi să rămână în afara Parlamentului, pentru că procentele marilor partide ar fi crescut proporţional cu numărul voturilor din străinătate. De altfel, Victor Ponta, pe atunci preşedinte PSD, le-a solicitat public parlamentarilor maghiari să blocheze proiectul de lege. Proiectul privind votul prin corespondenţă a fost respins de Camera Deputaţilor în martie 2013, cu 228 de voturi „pentru“, 63 „împotrivă“ şi 5 abţineri, când în Parlament funcţiona majoritatea USL.

Cum vede PNL desfăşurarea votului prin corespondenţă

La 1 septembrie, PNL şi PDL, reunite electoral sub numele de Alianţa Creştin Liberală (ACL),  explicau cu ar trebui să se desfăşoare votul prin corepondenţă. „Soluţia noastră legislativă propune un mecanism coerent de gestionare şi validare a voturilor exprimate prin corespondenţă, prin care AEP primeşte o cerere de la cetăţeanul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe care o validează pe baza datelor din Registrul Electoral. Ulterior, Autoritatea transmite buletinul de vot, însoţit de dovada pentru exercitarea votului prin corespondenţă, persoanei a cărei cerere a fost validată. Cetăţeanul transmite prin poştă atât votul său în plic sigilat, cât şi dovada, iar AEP trimite plicul Biroului Electoral Special, care se înfiinţează şi funcţionează similar Birourilor Electorale de Circumscripţie. Biroul Electoral Special pentru votul prin corespondenţă validează sau anulează votul, după verificarea existenţei sau inexistenţei dovezii privind exercitarea votului prin corespondenţă. Ulterior, după încheierea procesului de numărare a voturilor exprimate prin corespondenţă, Biroul Electoral Special întocmeşte un proces verbal pe care îl transmite Biroului Electoral Central".

Citeşte şi:

Votul prin corespondenţă s-ar putea regăsi în viitorul Cod Electoral

Cum şi de ce sabotează partidele adoptarea votului prin corespondenţă