Parlamentarii şi-au votat propria amnistie, cei care şi-au angajat rudele scapă de pedeapsă. Reacţia ANI: „Pe rolul instanţelor sunt 29 de dosare”

Parlamentarii şi-au votat propria amnistie, cei care şi-au angajat rudele scapă de pedeapsă. Reacţia ANI: „Pe rolul instanţelor sunt 29 de dosare”

Deputaţii Daniel Florea şi Florin Iordache sunt iniţiatorii FOTO Adevărul

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a votat, astăzi, un proiect de lege care îi va absolvi de pedeapsă pe aleşii găsiţi în conflict de interese înainte de 2013. Prin această măsură, parlamentarii se sustrag altor legi care li se aplică. Cei care au cerut această interpretare sunt chiar parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar înainte de 2013.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Alina Gorghiu, după ce parlamentarii liberali au votat şi ei dezincriminarea conflictului de interese: „Nu pot să înţeleg un asemenea vot, dar nu vreau să vorbsc de sancţiuni până când nu aud explicaţiile liderilor de grup“.

UPDATE: Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale de Integritate, această propunere  legislativã adoptatã astãzi de cãtre plenul Parlamentului, este in totalã contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementeazã conflictul de interese în materie administrativã şi penalã.

„Prin propunerea legislativã adoptatã astãzi se creeazã premisa conform cãreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziţie expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003”, arată ANI.

Prin urmare, nici anterior adoptãrii Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fãrã nicio constrângere legalã asupra angajãrii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţã dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal. „Din aceste considerente, opinãm faptul cã definiţia conflictului de interese cuprinsã în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clarã, precisã şi necondiţionatã de adoptarea altor reglementãri, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitãţi şi funcţii publice”, mai arată ANI.

Zeci de cazuri de conflicte de interese

Potrivit unei statistici oficale, la acest moment, pe rolul instanţelor, în diferite faze procesuale, se aflã un numãr de 29 de cauze în care Agenţia a constatat încãlcarea de cãtre membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajãrii rudelor la cabinetele parlamentare.

În perioada 2011 – 2015, Agenţia Naţionalã de Integritate a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã şi 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã. În ceea ce priveşte conflictele de interese de naturã administrativã, ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis de Agenţie, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de naturã penalã, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendã administrativã iar în 5 cazuri, dosarele se aflã pe rolul organelor de cercetare penalã.

Adoptată cu 306 voturi „pentru” şi o abţinere

Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 306 voturi „pentru“ şi o singură abţinere.

Prin acest proiect de lege, parlamentarii se pun, din nou, deasupra legii. Iniţiatorii spun că fapta a fost introdusă în statutul deputaţilor şi al senatorilor în 2013, de aceea doar parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar după 2013 pot fi traşi la răspundere. Modificarea operată în statutul deputaţilor şi senatorilor este, de fapt, transpunerea definiţiei conflictului de interese din Codul Penal, care se aplică tuturor funcţionarilor publici, inclusiv parlamentarilor.

Conflictul de interese este definit în Codul Penal ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public“. 

Cum parlamentarii sunt asimilaţi funcţionarilor publici în sens penal, articolul 301 din Codul Penal se aplica oricum şi lor înainte de 2013. Completarea articolului 38 din Statutul deputaţilor şi senatorilor  nu a făcut altceva decât să să dubleze prevederea din Codul Penal, sub incidenţa căruia au fost cercetaţi zeci de parlamentari. Propunerea legislativă de modificare a statutului deputaţilor şi senatorilor constă în precizarea clară că angajararea rudelor înainte de 21 august 2013 nu era interzisă, deci parlamentarii nu puteau fi sancţionaţi.

În plus faţă de Codul Penal mai este şi Legea 161/2003 care reglementează, de asemenea, conflictul de interese.

„Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
   a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
   b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
   c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice“, se arată în Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

„Aceeaşi lege, pentru unii - mumă, pentru alţii – ciumă“

Nu se poate spune că până în 2013, când aveau ei norma specială, în statut, interdicţia asta nu opera. Există dosarele ANI cu Pâslaru, cu Mircea Diaconu. Exista atât în penal, cât şi în administrativ şi până în 2013. Sunt nişte hotărâri judecătoreşti în multe situaţii sau dosare pe rol. Vom avea o lege genarală şi o lege specială care exonerează de răspundere o anumită categorie. Egalitatea în faţa legii putem să o luăm acasă. Aceeaşi lege, pentru unii e mumă, pentru alţii, ciumă. Clar e neconstituţională“, a arătat Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, pentru „Adevărul“.

Aleşii care au cerut interpretarea statutului deputaţilor şi senatorilor sunt chiar cei care au fost găsiţi în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 2013. Este vorba de social-democraţii Ion Călin, Iulian Iancu, Laurenţiu Nistor şi Iuliu Nos, şi liberalul Mihăiţă Calimente.

„M-am trezit ca prostul în mijlocul furtunii“

Deputatul PNL Mihăiţă Calimente, aflat în Parlament din 1996, spune că a vrut să dea această interpretare pentru că la momentul angajării fiului său la cabinetul parlamentar nu cunoştea legea.

„Eu nu am ştiut, habar nu am avut. M-am dus cu hârtia respectivă la Camera Deputaţilor. E adevărat că era semnată de mine, dar compartimentul juridic, de personal, tot ce înseamnă încadrarea, aparţine Camerei. Ei puteau să-mi spună atunci: «Alo, domnu’ Calimente, nu aveţi voie! Eşti pe lângă lege şi nu ai voie». În condiţiile astea, m-am trezit ca prostul. Nu ne-a spus nimeni şi ne-am trezit în mijlocul furtunii. Niciun parlamentar nu a făcut în cunoştinţă de cauză pentru că sumele erau foarte mici. Dacă ştiam, mă băgam eu în aşa ceva? Doamne Fereşte!“, a fost explicaţia pe care ne-a oferit-o Mihăiţă Calimente.

Deputatul recunoaşte că munca prestată de fiul său era aceea de şofer al tatălui său. „Fiul meu a avut salariu de 300-500 de lei şi eu am mai avut încă cinci angajaţi. El mă ducea şi mă aducea de la Timişoara că nu avea cine. Nu mai funcţiona aeroportul“, a spus, cu nonşalanţă, Mihăiţă Calimente.

Cine sunt parlamentarii care scapă

Aproximativ 50 de parlamentari şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 2013. Printre aceştia, nume precum deputatul PSD Mădălin Voicu, deputatul Marian Neacşu, secretarul general al PSD, Florin Pâslaru, liderul deputaţilor PSD, preşedintele Comisiei Juridice, deputatul ALDE Bogdan Ciucă, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.

Mădălin Voicu. În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 3.302 Lei.

Marian Neacşu. Potrivit procurorilor Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, Marian Neacsu, in calitate de deputat, a formulat cererea de angajare a fiicei sale, Cristina Monica Neacsu, in cadrul biroului sau parlamentar si apoi a avizat contractul de munca pe perioada determinata (iulie 2009 - decembrie 2012) in baza caruia s-a realizat in mod direct un folos material pentru aceasta. Deputatul PSD de Ialomiţa Marian Neacşu a fost condamnat definitiv de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la sase luni inchisoare cu suspendare.

Florin Pâslaru: Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor. Deputatul PSD Florin Pâslaru a fost condamnat de instanţa supremă pentru conflict de interese, judecătorii aplicând în cazul său o amendă penală de 2.000 de lei.

Bogdan Ciucă. În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 40.956 Lei.

Relu Fenechiu, fost deputat: În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 4.051 Lei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările