Violeta Alexandru, la Adevărul Live: „Cu siguranţă pensiile vor creşte. Nu speculez procentul”. De ce a susţinut şomajul tehnic pentru bugetari şi cine s-a opus

Violeta Alexandru încercând să calmeze lucrurile pe piaţa muncii Foto: Eduard Enea

Ministrul Muncii Violeta Alexandru a explicat, la Adevărul Live, ce impact a avut pandemia de coronavirus pe piaţa muncii, câţi români şi-au pierdut job-urile, dar şi faptul statul va înlocui şomajul tehnic cu alte măsuri. De asmenea, ministrul a asigurat că pensiile vor creşte în acest an, dar nu ştie cu siguranţă dacă va fi cu 40% sau mai puţin.

Adevărul: Vom începe cu subiectul zilei. Este un scandal la Ministrul Muncii, dvs l-aţi revocat din funcţie pe şeful Casei Naţionale de Pensii Publice, domnul Laurenţiu Ţenţ, care vă acuză citez „nu am executat toate fanteziile imposibile ale doamnei ministru”. Ce s-a întâmplat acolo între dvs şi domnul Ţenţ, pe care dvs l-aţi pus acolo în luna decembrie?

Violeta Alexandru: Da, eu l-am propus pentru a fi preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, dar nu sunt omul care stă comod şi ascunde atunci când sesizează că lucrurile nu merg în direcţia cea bună, indiferent despre cine este vorba. Mă cunosc toţi cei care au colaborat cu mine, mă ştiu un om corect şi extrem de exigent. Eu recunosc acest lucru. Ceea ce domnul Ţenţ numeşte „fantezii”, pentru mine înseamnă dosare de pensii întârziate. Suntem la şase luni de când PNL a preluat guvernarea. Patru luni de când dânsul e în această poziţie. Noi am avut o discuţie de la început şi l-am rugat să se gândească bine înainte de a-şi asuma această funcţie cu privire la provocările pe care le are, cu un sistem de pensii vădit administrat ineficient. În sensul în care se adună dosare peste dosare şi toată lumea ridică din umeri după părerea mea nejustificat. Deci ceea ce dânsul numeşte fantezie pentru mine înseamnă o determinare ca numărul dosarelor de calcul, respectiv de recalculare a pensiilor cu termene mult întârziate să scadă, nu să crească. Ceea ce dânsul numeşte fantezie pentru mine înseamnă ca durata de până la doi ani de zile pentru oameni care au muncit şi în România şi în străinătate şi deci sunt subiect al legislaţiei privind pensiile internaţionale, numărul acestor oameni să scadă. Nu să rămână la fel. Ci să găsim o soluţie prin care ei să primească răspunsurile cuvenite de la Casa de Pensii astfel încât să li se poată recalcula pensia atât pe baza contributivităţii din România cât şi din altă ţară. 

Sunt oameni care aşteaptă mult prea mult. Şi bun, avea la începutul mandatului scuza că se documentează asupra sistemului, că îşi face un plan de lucru, acum suntem totuşi la câteva luni de la preluare şi da, accept că trebuie să iau decizii şi nu mă feresc să iau, indiferent de oamenii de care discutăm.

Care au fost argumentele domnului Ţenţ? De ce nu au mers lucrurile aşa cum v-aţi dorit dvs?

O să vă spună dânsul versiunea dânsului, cu siguranţă există explicaţii, dar nu cred că vă doriţi în funcţii publice, şi eu personal din acest motiv am intrat în politică, oameni care să vină cu nesfârşite scuze. Problema mea e să găsim soluţii. Scuze aveam pe margine când eram în societatea civilă şi aveam critici, păreri, căutam şi explicaţii. Acum sunt într-o poziţie publică în care sunt plătită de contribuabilii români să găsesc soluţii. Aşa că, da, exigenţele mele sunt foarte mari şi nu am ascuns acest lucru.

Despre câte dosare vorbim? Sute? Mii?

O să prezentăm public cifra. Cert este că mă aşteptam la o înbunătăţire după numirea unui manager la Casa Naţională de Pensii Publice, dar ritmul în care se întâmplă aceste eventuale îmbunătăţiri este mult prea lent. Şi mă aştept ca după această perioadă în care prin anumite decizii managariale s-a relaxat programul de lucru la Casele de Pensii, acest număr să crească. Şi nu avem un plan, o să-l fac acum, dar nu e normal să se ocupe ministrul de managementul fiecărei instituţii pe care o are în coordonare. Sunt un singur om.

Eu m-am implicat cât am putut de mult şi Casa de Pensii a fost pentru mine o prioritate 0. M-am implicat mai mult decât poate am făcut-o pentru celelalte instituţii din coordonare pentru că am ştiut că sunt probleme grave. Dar în momentul în care numeşti un om, acela trebuie să îţi managerieze lucrurile în colaborare cu ministrul, desigur, dar trebuie să-şi asume anumite decizii. Pe scurt, ştiu că deranjez sistemul. Am văzut declaraţia din care rezultă că sunt ostilă faţă de angajaţii Caselor de Pensii. Vă asigur că sunt un om corect. Eu ştiu cine munceşte şi cine nu vrea să fie deranjat. Cel care stă comod pe funcţie are o problemă într-adevăr cu Violeta Alexandru, pentru că nu permite acest lucru. Cel care îşi face treaba şi se vede în mod obiectiv că face treabă e un om pe care îl văd şi căruia i-am transmis prin modul meu de a fi corectă faţă de angajaţi faptul că observ şi pe cei care îşi fac treaba. Cine nu vrea să deranjeze sistemul cu se zice, într-adevăr nu este pe acelaţi mod şi principiu de lucru pe care eu îl practic şi anume axat pe rezultate şi pe urmărirea modului în care sunt puse în aplicare deciziile. Păcatul meu e că urmăresc. Discutăm un lucru, stabilim un lucru, după care îmi aduc aminte şi urmăresc. Nu las să se dilueze şi să nu mai răspundă nimeni. Ci urmăresc şi solicit explicaţii pentru care nu s-au întâmplat lucrurile pe care le-am agreat să se întâmple.

Şi repet, sunt nişte lucruri pentru pensionari. Mie mi se pare că este sistemul în care trebuie să avem cea mai mare atenţie ca lucrurile să funcţioneze bine. Sincer vă spun şi nu exagerez cu nimic. După o viaţă de om în care ai muncit, să-ţi spună cineva încontinuu că „nu se poate”, nu se poate să-şi vorbească frumos la telefon când suni pentru o informaţie, nu se poate să-şi explice exact care sunt problemele pe care le vezi în calculul pensiei şi să aibă răbdarea să-ţi explice. Nu se poate să-ţi dea în termen decizia de pensionare. Nu se poate să-ţi dea explicaţii legate de o eventuală eroare de calcul. Nu se poate să te trateze cu respect. Eu cred că a venit momentul să punem punct. Şi dacă acest lucru mă face nepopulară, să ştiţi că eu îmi asum. Eu n-am venit aici să stau pe funcţie ca să-mi bifez ceva în CV. Eu am venit şi suntem, repet, la şase luni de la preluarea guvernării şi mi-e ruşine mie de mine să nu livrez rezultatele pe care am zis că le livrez. Mă face acest lucru nepopulară? E posibil, dar îmi asum. 

Aveţi şi o nouă propunere pentru şefia Casei de Pensii, un om care să nu fie al sistemului, aşa cum aţi spus despre domnul Ţenţ?

Mă voi asigura că propunerea la care voi ajunge alături de premier, avem mai multe variante, este propunerea unui om cu privire la care deşi nu am neapărat ce să-mi reproşez, au fost comunicări lungi între mine şi domnul Ţenţ înainte de numirea domniei sale în care i-am prezentat problemele, mă şi văzuse că sunt un om activ care merge ţintit şi provoacă sistemul. Adică nu avea o surpriză la modul în care eu lucrez. Cumva o să vreau să am o discuţie mai profundă cu cel pe care îl vom numi să mă asigur că înţelege şi că nu apar suprize că „nu am înţeles”, că „nu eram pregătit”, sau că m-am trezit că eu aveam o altă viziune despre cum trebuie să se lucreze şi m-am trezit că lucrez cu un om care are altă viziune. Am să mă asigur că înţelege aceste provocări mai bine, pentru că în mod evident este o diferenţă de stil de lucru şi de disponibilitate de a produce rezultate. Eu nu mai am timp. Vă mărturisesc că nu mai am timp. Dacă cineva vrea să vină în funcţie publică şi îşi ia aşa nişte ani buni, mulţi ani până să livreze rezultate, recunosc, eu cred că unele dintre rezultate să se poată obţină într-un timp rezonabil, şi ştiu că se poate şi am văzut Case de Pensii care pot. Deci se poate. Problema este cu cei care nu pot. Şi dacă nu pot trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii. Sau dacă sunt probleme de sistem, să le luăm. Că de aia numesc numesc nişte oameni în funcţie, să-şi asume nişte decizii de managament.

Deci am mai multe propunere pentru Casa Naţională de Pensii pe care le discut cu premierul. Cred că trebuie să am o pregătire şi mai bună a persoanei respectivă pentru a fi pregătită după caz să se integreze într-un stil de management destul de exigent şi admit acest lucru.

O ultimă întrebare pe acest subiect. V-a fost impus domnul Ţenţ de partid?

Nu. A fost propunerea mea. Am comunicat mult cu dânsul înainte de numire, i-am transmis destul de multe informaţii, am comunicat mult ca să mă asigur că ne cunoaştem şi că ştie care este modul în care lucrez. Da, mi-am dorit să lucrez cu domnul Ţenţ, îl consider un om tânăr care are în acest moment al carierei sale o experienţă care poate fi utilă în poziţii cheie în administraţie. Eu cred în oamenii tineri, n-o să vă ascund acest lucru. Cred în faptul că trebuie să li se dea o şansă să demonstreze. Acum, provocările sunt foarte diferite. Într-un fel este o provocare la o casă judeţeană de Pensii, şi în alt fel la nivel naţional. Eu ştiu aceste lucruri, nu-l judec, este dânsului să-şi facă propria evaluare. Vă asigur că nu-l judec şi până la un punct îmi dau seama că uman nu este plăcut. 

Am avut o discuţie cu dânsul în ultimele săptămâni, nu este adevărat că este o surpriză pentru dânsul. Am avut mai multe discuţii, l-am rugat să corectăm anumite lucruri, nu am ce să-mi reproşez în sensul în care am luat decizia peste noapte. Consider că capitolul încheiat şi permiteţi-mi să fac dovada, şi sincer m-am expus prin această propunere de revocare pentru că asta înseamnă că următoarea numire şi următoarele rezultate chiar trebuie să apară. Pentru că dacă nu apar, percepţia va fi că nu sunt în stare să le fac să apară. Deci m-am expus prin această decizie şi sunt conştientă.

Mai poate Guvernul să majoreze pensiile cu 40% în toamnă?

Nu eu am informaţiile despre modul cum arată acum bugetul pentru toate capitolele importante. Din punctul meu de vedere, nu doar pentru că legea e clară, nu am toate informaţiile referitoare la încasările la buget. Ministerul Finanţelor are temeiul să propună un lucru sau altul. decizia la ultimele întâlniri a fost de a păstra în structura bugetului sumele aferente pentru plata pensiilor. Am urmărit şi declaraţiile premierului privind prudenţa. Diferenţa pe care urmează să o simtă fiecare e că noi, PNL, nu păcălim. Când avem poza clară a situaţiei bugetare, vom comunica clar. Cu siguranţă va fi o creştere a pensiilor. Vă rog să nu vă îndoiţi. Eu îmi doresc să crească. Nu o spun dintr-un motiv populist. Comunicarea o vom face după ce avem tabloul încasărilor la buget. 

Cu siguranţă pensiile vor creşte?

Cu siguranţă vor creşte. Nu vreau să speculez referitor la procent şi moment. Informaţiile acestea vor fi comunicate asumat. Nu am alt element să spun că va fi jumătate, va fi un sfert. Nu vreau să propag o stare de tensiune. Decizia noastră e să crească pensiile. Eu pledez pentru creşterea lor. 

Despre dublarea alocaţiilor?

În momentul în care sunt informaţii clare o să comunicăm. Avem toate elementele în atenţie. 

Şomajul tehnic se va aplica şi după 15 mai, data prevăzută ca o relaxare a condiţiilor de distanţare socială?

Intenţia noastră e să înlocuim şomajul tehnic cu o măsură activiă, adică suportarea de către stat a unei părţi a salariilor date de angajatori. Trebuie ă facem o analiză a sectoarelor care au suferit şi cum au suferit. Intenţia noastră e să transformăm acest mecanism într-o măsură de sprijin activ. Sprijinul va fi mai consistent la început, apoi diminuat. Dorinţa e să înlocuim şomajul cu măsură activă pentru a fi reluată activitatea. 

Admit că premisa de la care plecăm e că raţiunea şomajului tehnic şi continuarea cu alte măsuri e aceea a menţinerii continuităţii dintre angajat şi angajator. de aceea nu am făcut o investiţie în măsurile clasice de şomaj. Noi ne-am asumat că ne dedicăm măsura şomajului tehnic pentru că el înseamnp suspendarea temporară a contractului. Nu înseamnă că nu sunt atentă la contractele încetate. Ele sunt puţin peste 260.000. Sunt entităţi care au plătit şomajul din fondurile proprii. 

Aveţi o estimare de la acest milion de oameni care şi-au suspendat contractul vor putea să se întoarcă la muncă?

Eu sper că toţi. Semnalale mele sunt încurajatoare. Unii vor să revină mai repede decât deciziile autorităţilor. Dorinţa mea e ca acest milion, persoane active şi apte de muncă, să le regăm în economie. Nu am cum să forţez un angajator să-şi readapteze afacerea conform noilor provocări. Pentru contractele încetate, dorinţa mea este să înţeleg puţin profilul acestor oameni şi să mă asigur că beneficiază de toate formele de sprijin, inclusiv de programe de recalificare. Încerc să aduc aceste instituţii la zi.

Aţi fost unul dintre puţinii miniştri ai Guvernului Orban care au pledat pentru solidaritate socială, mai precis ca şi angajaţii din sistemul public să suporte povara fiscală generată de pandemie. Până la urmă, Guvernul nu a mai adoptat nicio astfel de măsură referitoare la angajaţii din sistemul public. De ce? Aţi fost o voce singulară şi ocolită în Guvern. 

Nu m-am simţit ocolită. În primul rând vreau să ştiţi că eu rămân la părerea pe care am avut-o şi atunci. E adevărat că situaţia s-a schimbat. În momentul în care am simţit nevoia acestei reglementări avea loc o descreştere a activităţii, inclusiv la Casele de Pensii.  Scăzuse aproape de tot activitatea. Se răspundea prin e-mail, dar toate semnalele pe care le aveam nu mă încurajau să cred acest lucru.În momentul în care a fost propusă măsura răspundea unei realităţi. A fost un moment în perioada acestei crize în care oamenii aproape au fugit din instituţiile publice, asumat sau nu. Probabil e că eu nu pot, iar dacă acest lucru mă face impopulară, îmi asum, nu pot să trec cu vederea să primeşti aceiaşi bani, mai ales când e vorba de bani publici, pentru o activitate vădit redusă. Nu am nimic cu nimeni. Şi înţeleg uman că vrei să te protejezi şi că ai o stare de tensiune şi nu ştii ce se întmplă. Problema e să înţelegi că nu poţi să fii cu pretenţii să fii plătit la fel din moment ce nu lucrezi sau vrei să stai acasă pentru a putea fi în condiţii de siguranţă. 

Pe de altă parte, eu empatizez. Probabil Ludovic orban e deasupra mea, mai expus comunicării cu publicul. Dar eu empatizez foarte mult cu toate mesajele pe car ele primesc. Nu e vorba că cineva m-a băgat într-o stare de manipulare. Sunt un om echilibrat. Mesajele disperate ale unor oameni din sectorul privat care au avut viaţa dată peste cap. Iar eu aveam în faţă realitatea unei administraţii care aproape nu mai lucra deloc, dar plata trebuia să se facă. Situaţa m-a pus în faţa următoarelor opţiuni: nu e normal ca pentru unii viaţa să devină calvar peste noapte, iar pentru unii comodă. Undeva trebuie să ne întâlnim, că de aceea avem o neînţelegere între sistemul public şi cel privat. 

Sistemul public trăieşte pe baza contribuţiilor acestor oameni din mediul privat. Nu există banii Violetei Alexandru sau bani căzuţi din cer din care se plătesc salarii şi tot ce înseamnă sistem public. Toate plăţile şi tot ce înseamnă susţinerea sitemului public se fac de pe umerii acestor oameni care şi-au riscat banii peronali, şi-au riscat sănătatea, viaţa, familia, ca să pună pe picioare o afacere închisă peste noapte sau cu o perspectivă de revenire îndepăratată, pentru care nu poate fi învinuit Guvernul. În aceste condiţii, România are nevoie ca noi toţi să fim acolo. Între timp situaţia s-a schimbat. Eu sunt atentă cu ANOFM şi ANPIS să fie făcute plăţile. Sunt om de echipă, înţeleg şi argumentele colegilor mei. Frumuseţea în acest partid este că noi avem dreptul să ne spunem părerea. Până în acest moment nu simt că cineva îmi interzice să-mi spun părerea. Dar înţeleg să fiu om de echipă. 

Ce părere aveţi despre eticheta că semănaţi cu Boc în fustă?

Sincer, nu pot comenta ceva ce nu ştiu de unde provine. Cât te ştii corect şi iei decizii care nu te fac neapărat popular, dar ştii că e decizia corectă. 

Există vreo problemă de comunicare între dvs şi domnul Florin Cîţu?

Nu, nu există!. 

Nici cu domnul Orban?

Nu!

Când credeţi că îşi va reveni piaţa muncii la nivelul celei de dinainte de pandemie?

Nu ştiu dacă pot spune. Trebuie date riguroase, obiective, cantitative. Fac schimb de date constant cu ministrul Economiei şi cel al Finanţelor. Mă aştept ca în comerţ să se revină imediat. Sunt domenii care îşi vor relua activitatea ceva mai greu. Cei din industrua de entarteinment, de exemplu. Vor mai fi ceva constrângeri.