VIDEO Cum s-au văzut alegerile din judeţul Teleorman

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oamenii din Teleorman au votat „ca să fie bine" FOTO: Mircea Barbu
Oamenii din Teleorman au votat „ca să fie bine" FOTO: Mircea Barbu

Victor Ponta, candidatul Alianţei electorale PSD-UNPR-PC, ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din primul tur, dacă toată ţara ar fi votat cum s-a votat în Teleorman. De la faţa locului, ziua alegerilor a fost o îmbinare de speranţă şi deznădejde, toate puse în cârca unui singur candidat.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a început în forţă în judeţul Teleorman, acolo unde s-a înregistrat una dintre cele mai puternice prezenţe la vot din ţară. La ora 7, secţia de votare numărul 43 din Roşiorii de Vede îşi deschidea uşile pentru cei nerăbdători să aleagă o „viaţă mai bună”, motto-ul plin de speranţă cu care teleormănenii au pus ştampila pe buletinul de vot şi în acest an. 

O duminică friguroasă la Roşiorii de Vede i-a întâmpinat pe cei care s-au încumetat să iasă la vot încă de la primele ore ale dimineţii. O zi în care posterele candidaţilor înscrişi în cursa pentru Cotroceni se zăresc prinn ceaţa groasă aşternută peste orăşelul cu numai 27 de mii de locuitori, dar în care opţiunile electorale sunt mai limpezi ca niciodată. 

Primul care voteză la secţia numărul 43 este un domn, Marin Corbeanu, la doar câteva minute trecute de şapte. Pedalează  agale o bicicletă ponosită, din acelea cu care merg muncitorii în tura de noapte la fabrică. Numai că la Roşiorii de Vede fabricile s-au închis de mult. „Am votat ca să fie mai bine pentru clasa de jos, pentru muncitori”, a mărturisit domnul Corbeanu, la scurt timp după ce şi-a exprimat dorinţa politică. „Ne dorim să investească în locuri de muncă. E foarte greu aici, în judeţul Teleorman, să găseşti un loc de muncă. Numai prin partid se poate”, se confesează, descumpănit, acesta. 

O mulţime pestriţă începe să-şi facă apariţia la secţiile de votare din orăşelul situat la 120 de kilometri de capitală. Dimineaţa pare dominată de vârsta a treia, majoritatea gospodine somnoroase, târându-şi agale bărbaţii, dar şi destul de mulţi tineri cu treninguri lucioase şi ochelari purtaţi pe cap, neapărat de firmă. Îşi fac apariţia şi câţiva indivizi pestriţi, gata să-şi explice teoriile halucinante cu privire la opţiunile de vot ale românilor.

E foarte greu aici, în judeţul Teleorman, să găseşti un loc de muncă. Numai prin partid se poate

Unul dintre ei dă tărcoale secţiei de votare, o inspectează atent, străpungându-l cu privirea pe poliţistul de la intrare, şi el nedumerit de privirea ageră a individului proptit în uşă. „Eu nu votez aici, deşi aparţin de secţia asta. N-am mai votat din '96, de când ne-a furat Constantinescu alegerile împreună cu americanii. Da' vine el Ponta şi-i bagă pe toţii hoţii ăştia la puşcărie! Las' c-ai să vezi matale!”,  îi pune individul la punct pe omul legii. 

Judeţul Teleorman- fieful PSD-ului

Într-adevăr, majoritatea teleormănenilor sunt înclinaţi să creadă în politicienii de stânga, şi asta de ani buni. În ciuda faptului că Teleormanul este unul dintre cele mai sărace judeţe ale României- cu un PIB de 7,3 miliarde, ocupând locul 33 din 42 de judeţe-, locuitorii de aici îşi pun, în continuare, multe speranţe în promisiunile politicienilor din PSD. Având una dintre cele mai ridicate prezenţe la vot din ţară, Teleormanul reprezintă o pondere grea în alegerea preşedintelui României, la fiecare tur de scrutin. 

Puţin înainte de ora 11, teleormănenii ocupau primul loc în topul prezenţei la vot, 8,9 % dintre aceştia îndeplinindu-şi  „datoria faţă de ţară”, aşa cum au declarat mai mulţi cetăţeni după ieşirea de la urne. Până la închiderea secţiilor, judeţul a înregistrat o prezenţă la vot considerabilă, ocupând un fruntaş loc trei, cu aproape 60% dintre cetăţeni votând „ca să fie bine”. 

În comuna Troianu, votul părea că se încheiase deja la orele prânzului. Oamenii erau adunaţi în pâlcuri, pe la porţi, discutând ultimele ştiri cu privire la alegeri, susţinându-şi fiecare, în felul său, candidatul preferat. „Toţi fură, domnule! Asta e clar! Dar cel puţin să ne mai dea şi nouă, să ne mai pună ceva la pensiile astea amărâte, că prea am ajuns rău!”, oftează un domn cu căciulă de blană rusească pe cap. „Am votat pentru mai bine, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. Să luptăm pentru desăvârşire, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă! Asta era lozinca pe vremuri, luată de la comunişti, dar eu n-am văzut nici acum, nici atunci o lume mai bună şi mai dreaptă. Nu m-a dus mintea să văd!”, adaugă supărat, în timp ce agită o plasă de plastic plină cu portocale. 

   

La Putineiu, deznădejdea unora dintre locuitorii comunei contrastează cu optimismul aleşilor 

image

Oamenii sunt indignaţi în comuna Troianu. Pentru mulţi dintre ei, corupţia politicienilor e cea mai bună explicaţie a faptului că aici timpul pare să fi stat în loc, în timp ce preţurile au galopat prin tranziţia post-decembristă. Cu un primar de dreapta, un guvern de stănga şi, foarte probabil, un preşedinte PSD-ist, oamenii din Troianu aşteaptă turul doi nerăbdători, dar şi cu îngrijorare pentru viitorul lor. 

Aceeaşi indignare şi îngrijorare se aşterne, în după-amiaza zilei de duminică, şi peste comuna Putineiu, situată la 25 de kilometri de municipiul Roşiori de Vede. Aici, oamenii aşteaptă la rând să voteze, chiar şi după ora prânzului. „Aţi venit prost! V-au văzut că veniţi şi au fugit repede!”, ne şopteşte un tânăr proptit în uşa secţiei de votare, referindu-se la „turişti” electorali ce par să fi dispărut subit la apariţia camerelor de filmat. 

„Nu mai plânge, baby!”

 

Fraudarea alegerilor în Teleorman reprezintă un subiect savuros pentru mass-media, devenind, într-un timp relativ scurt, gluma preferată a multor români pe timpul campaniei electorale şi, mai nou, scandare la mitingurile post-alegeri („Vor şi viii să voteze, nu doar morţii să conteze!”, strigau protestatarii, duminică seara, în faţa sediului Ministerului Afacerilor Externe din Bucureşti, vizându-i direct pe alegătorii teleormăneni şi incidentele de la alegerile anterioare, când oameni decedaţi au apărut pe liste de vot suplimentare). 

Domnule, să ne mărească pensiile! Să fie mai bine!

O femeie în vârstă iese plângând din secţia de votare. Îşi şterge lacrimile cu colţul baticului şi se opreşte să-şi tragă sufletul. E supărată. N-a primit alimente în campania electorală, aşa cum era obişnuită. De data aceasta făina, zahărul şi uleiul s-au lăsat aşteptate. În ziua alegerilor, n-a mâncat „decât ciorbă de dovlecel”, mărturiseşte printre lacrimi.

Nu-şi termină bine gândul că un individ cu şapcă proletară intervine în discuţie. „Nu mai plânge, baby!”, îi strigă acesta femeii, din uşa secţiei de votare. „Domnule, să ne mărească pensiile! Să fie mai bine! (…) I-aş întreba pe ei, pe parlamentarii ăia mari: de unde ai atâtea miliarde, mă? Muncă cinstită? Eu mă chinui de 20 de ani să tencuiesc două camere şi nu reuşesc!”, se declară acesta indignat de clasa politică. de starea actuală ţării, dar şi a locuinţei pe care încearcă să o termine de ceva vreme. Sare dintr-una într-alta, de la meseria sa de mecanic de locomtivă, la Băsescu şi divorţul „javrei” de Elena Udrea, „fir-ar ea a dracu' cu mă-sa!.” 

„Nu vrem pământ! Vrem bani!” 

La Putineiu votează şi minorităţile. O dubă plină cu ţigani parchează în faţa secţiei de votare şi din ea descind pirandele cu puradeii după ele. Sunt vreo 6 bărbaţi şi patru femei, toţi gata să voteze şi să-şi facă simţită prezenţa în faţa ziariştilor sosiţi de la un trust media regional.

La apariţia minoritarilor, un tănăr cu bluză de trening roz şi adidaşi verzi fosforescenţi pufneşte indignat.„Hai, mă, să mergem! Nu stau eu la coadă să votez cu ţiganii ăştia!”, îi spune prietenului său, care-l urmează tăcut, doi paşi în spate, pe poarta de lemn a secţiei de votare. 

Roşiorii de Vede, Teleorman. O localitate în care Victor Ponta pare să fie alegerea evidentă

image

În acelaşi timp, pe Strada Focului, dezbaterea e cât se poate de încinsă. Se discută viitorul ţării. Trei femei stau pe o bancă şi privesc amuzate circul alegerilor. Câţiva jurnalişti locali iau interviu ţiganilor, chiar în faţa secţiei de votare. Ţiganca-şefă răcneşte la cameră ceva despre ajutoarele sociale. Se creează atmosferă de alegeri, cu urlete şi ţipete. Copii încep să plângă şi cer să meargă acasă. Babele se uită amuzate la tot tărăboiul. Ele nu vor nici pământ, nici slujbe. Vor bani şi pensii mai mari. „Nu ne măreşte, că n-are de unde!”, se resemnează una dintre ele. „N-avem ce face!', oftează toate trei, în cor. 

Jurnaliştii locali demarează în trombă, spre altă localitate şi alte subiecte electorale". „Ai văzut-o pe ţigancă cum răcnea? Mamă ce cadru am tras cu ea!”, se umflă-n pene cameramanul, în timp ce reporteriţa pare să fie mulţumită de „interviu”. 

E târziu şi a-nceput să se însereze. Oamenii se îndreaptă cu paşi repezi spre case. În urma lor rămân buletinele de vot ştampilate, o prezenţă masivă  la urne şi încă un eveniment bifat în calendarul vieţii politice din comună. 

Putineiu e un sat ca oricare altul din sudul României. Sărac, cu dorinţă de a trăi „într- o lume mai bună”, dar profund ancorat într-o realitate plină de speranţe „de mai bine” şi „un trai mai bun”. 

Citeşte şi: 

Rezultate ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Într-un fief al PSD, focşănenii au înclinat mai mult spre dreapta, faţă de alte alegeri

La primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014, în Focşani diferenţa dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis a fost de doar şase procente, în timp ce Elena Udrea a obţinut 6,99%.

Alegeri prezidenţiale 2014. De ce nu a vrut Dragnea să spună ce procent a obţinut Ponta în Republica Moldova

Candidatul PSD Victor Ponta a câştigat alegerile în Republica Moldova, dar la o diferenţă foarte mică de Klaus Iohannis, conform unui docmunet neoficial obţinut de „Adevărul“. Aşa se explică faptul că Liviu Dragnea a refuzat să spună ce procent a obţinut candidatul PSD în Basarabia.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 Studenţii din Timişoara au stat la coadă să voteze cu Klaus Iohannis. Ponta, „zdrobit” în secţiile studenţeşti

Rezultatul voturilor exprimate în Timiş pe fiecare secţie de votare în parte scoate la iveală situaţii interesante. Spre exemplu, în secţiile în care studenţii au votat masiv, stând la coadă ca să poată vota, Klaus Iohannis l-a „zdrobit” pe Victor Ponta, reuşind să obţină un procentaj de peste 50 la sută, la un număr de peste 1.000 de persoane care au votat.

Sondajul INSCOP a anticipat corect rezultatele alegerilor prezidenţiale

Sondajul INSCOP realizat la comanda ziarului „Adevărul“, în luna octombrie, a anticipat corect rezultatele alegerilor prezidenţiale, respectiv adjudecarea victoriei de către Victor Ponta, în primul tur.

În era digitală votăm ca în epoca de piatră?

A stârnit multă emoţie situaţia votării la centrele din străinătate şi chiar în ţară în apropierea comunităţilor studenţeşti în ziua de 2 noiembrie. Cozi anormale, oameni care nu au putut vota deşi au fost prezenţi la centrele de votare cu multe ore înainte de ora de închidere oficială, proteste vocale, etc. Despre eGuvernare însă să auzim numai de bine!

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite