Ţelurile enumerate mai sus sunt obiectivele democratice fixate de un grup de cetăţeni, de profesii diferite, dar cu expertize notabile, care au optat ca liderul lor politic să fie Marian Munteanu, portdrapelul formaţiunii politice Alianţa Noastră România.

Cartea de vizită a conaţionalului Marian Munteanu este parţial cunoscută.

Lider al mişcărilor studenţeşti din 1989-1991 şi al fenomenului Piaţa Universităţii, a iniţiat organizaţii şi activităţi ale societăţii civile având ca obiect educaţia, cercetarea şi promovarea valorilor spirituale, fiind în permanentă colaborare cu instituţii similare din România, SUA, Uniunea Europeană şi ţările balcanice.

Doctor al Universităţii din Bucureşti, a publicat lucrări ample de antropologie, etnologie şi folclor.

A lucrat 20 de ani în mediul privat, ca manager şi expert în resurse umane.

De asemenea, a fost profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române.

Cum revenirea în arena publică a compatriotului Marian Munteanu generează fireşti întrebări, am iniţiat un dialog, de interes general, câteva din afirmaţiile invitatului meu, la 6TV, fiind inserate, spre luare aminte, mai jos.

*Pe de o parte, conducătorii noştri au reuşit să risipească resurse şi energii uriaşe, să distrugă lucrurile bune, care totuşi se făcuseră în economia României, să dezasambleze o serie întreagă de elemente, care ţin de construcţia economică a ţării, să risipească aceste bunuri şi să nu le înlocuiască cu nimic.

*Ei au reuşit cumplita performanţă de a izgoni, din ţară, milioane de oameni, de a face ca teritoriul naţional să fie cumpărat bucată cu bucată, de către tot felul de persoane, multe dintre acestea fiind investitori speculanţi, şi de a nu oferi şansa firească a unei societăţi normale, echilibrate, cu respect faţă de iniţiativa şi munca românească, şi nu în ultimul rând distrugerea, dezarticularea culturală, spirituală, deznădejdea, resemnarea, inocularea unor idei complet greşite. Precum aceea că poporul român este incapabil. Că nu suntem buni de nimic, că trăim într-o ţară în care totul merge prost. Şi tot ce avem noi de făcut ar fi, în opinia celor care au dirijat această campanie de propagandă neîntreruptă, timp de 25 de ani, că noi trebuie să fim un popor slugarnic, care să aşteptăm mereu să vină alţii să decidă. În numele nostru şi pentru noi.

*Sunt lucruri grave, pe care ar trebui să le îndreptăm cât mai repede.

*Prea des am avut, din partea unor înalţi reprezentanţi ai statului român, aproape exclusive atitudini servile, lipsite de demnitate, sau dezinteres faţă de poziţionarea corectă şi eficientă a României, în dialogul măcar regional, dacă nu în cel de mai mare anvergură.

*Nu cred că o asemenea dificultate, acumulată în timp, se poate rezolva într-un an sau doi. În acelaşi timp, de la un şef de stat nou, un preşedinte, se aşteaptă ca el să rezolve lucrurile foarte repede.

*Şi eu sunt îngrijorat că suntem aproape izolaţi, şi nu avem suficiente iniţiative în ceea ce priveşte construcţia unor zone de dialog strategic, poziţionări în această regiune unde ne aflăm.

*Ceea ce ne preocupă, în cel mai înalt grad, este soarta tuturor românilor, în special a acelora care trăiesc, în acest spaţiu, de mii de ani, şi care sunt cel mai adesea abandonaţi şi neglijaţi de conducătorii politici.

*Mie mi s-ar fi părut normal ca preşedintele să ceară el guvernului, să se suspende vânzarea terenului către persoane fizice şi juridice străine. Asta trebuie să se facă acum.

*Trebuie foarte rapid să se realizeze tot ce s-a furat, s-a înstrăinat fraudulos. Mi-aş fi dorit, de exemplu, ca preşedintele să se implice şi să convoace partidele pentru a le solicita să propună măsuri în acest sens.

*Actualul guvern nu a reuşit să satisfacă aşteptările cetăţenilor aproape în niciun fel. Am o singură dorinţă, pe finalul de mandat al guvernului, să ia toate măsurile, pentru ca aceste alegeri să fie corecte.

*Noi avem un colos politic, reprezentat de două partide mari şi vreo trei anexe, care au pus practic monopol pe Parlamentul României, pe Guvernul României, pe instituţiile statului ş.a.m.d. Eu cred că este normal, în România, ca după atâţia ani de monopol al unei grupări transpartinice, să aibă cetăţenii dreptul să voteze o formaţiune politică precum Alianţa Noastră România, complet în afara sistemului menţionat.

*Ce a creat Parlamentul României, în ultimii 25 de ani? Mă iertaţi pentru termen: o brambureală legislativă. Parlamentul trebuie să fie un loc în care să ajungă oameni cu adevărat competenţi şi patrioţi, care să se gândească bine şi să ia decizii înţelepte, atunci când votează un guvern, o lege, când organizează o comisie parlamentară, care să intervină când cetăţenii atrag atenţia asupra unor probleme.

*Noi avem nevoie de o reformă a întregului stat, în care trebuie reconsiderate instituţiile, arhitectura lor şi modul în care acestea trebuie să conlucreze, pentru a avea rezultate cât mai eficiente şi cu cheltuieli cât mai mici.

*Cel mai important lucru este să se recupereze pagubele. Nu vedeţi că avem tot felul de procese, discuţii, arestări. Bun. Dar unde sunt banii? Adică, în România au dispărut miliarde. S-au volatilizat sume enorme. Eu nu am nicio bucurie să văd un om în închisoare. Cei vinovaţi merită o pedeapsă, dar ce mă interesează pe mine, şi mi se pare a fi prioritară este recuperarea pagubei. Aceşti bani, furaţi din buzunarele cetăţenilor să ajungă înapoi la societate, şi să fie utilizaţi corect.

*Biserica Ortodoxă Română şi alte culte religioase au un rol fundamental. Pe de o parte acela de a răspunde unor nevoi sufleteşti, spirituale, normale şi pe de altă parte de a contribui la clădirea acestei unităţi şi acestui ataşament faţă de această patrie.

*Atât de jos au ajuns unii, încât să nu poată să înţeleagă că este firesc să îţi venerezi eroii, bunicii, străbunicii, militarii, luptătorii?

*Noi susţinem Biserica Ortodoxă Română, respectăm şi susţinem toate cultele creştine, deoarece credem că tocmai creştinismul este componenta esenţială a civilizaţiei noastre. Biserica, alături de armată constituie stâlpii pe care stă orice construcţie a unui stat, a unei unităţi naţionale.

*Sigur că aceia care dau cu bolovanii îşi dau seama de un lucru simplu. Pe acest temei, de mesaj spiritual, se clădeşte o anumită solidaritate, o anumită unitate. Lor le este frică de lucrul ăsta. Ei nu au nevoie de un popor unit, cu demnitate. Nu au nevoie de un popor în care să fie, totuşi, mulţi oameni gata să îşi dea viaţa pentru patria lor.

*Ne opunem, cu toată fermitatea, pericolului invaziei de către forţe străine, care vor să ne schimbe profilul nostru religios, aşa cum este acesta.

*Din punctul nostru de vedere, capacitatea de apărare a ţării trebuie să sporească. Noi nu suntem într-o situaţie fericită în acest moment. Eu întotdeauna evoc un concept vechi. Acela al apărării ţării de către întregul popor. Este vechea gândire militară a românilor, că aşa s-a apărat poporul nostru.

*Noi susţinem o creştere a capacităţii de apărare a ţării, o mai bună organizare şi instruire a armatei, o dezvoltare a industriei de apărare.

*Avem acum posibilitatea unui nou început politic, cu un parlament în care forţele patriotice să fie prezente, să îşi reprezinte cu cinste concetăţenii şi să dea un nou imbold, pe de o parte activităţii parlamentare, cât şi intervenţiei în zona Executivului, pentru a lua, rapid, măsuri aşteptate de foarte multă lume. Se poate relansa economia ţării. Se poate reconfigura educaţia. Se poate întări capacitatea de apărare a ţării. Aceste lucruri se pot face.