Valul de pensii speciale revine după alegerile locale. Ce bombe pregătesc aleşii

Parlamentarii şi-au luat vacamţă până pe 7 iunie FOTO Arhiva Adevărul

Aleşii din Legislativ au amânat lucrările parlamentare pentru luna iunie, imediat după alegerile locale, moment în care în faţa acestora ajung la vot numeroase iniţiative care prevăd pensii speciale pentru diferite categorii profesionale sau legi care-i avantajează pe deputaţi şi senatori.

La Senat şi la Camera Deputaţilor se află mai multe proiecte de lege care prevăd pensii speciale pentru aleşii locali, profesori, personalul de pe ambulanţe sau consilierii parlamentarilor, acestea fiind la un pas de adoptare, majoritatea iniţiativelor fiind deja la Camera decizională. În una din primele şedinţe de după alegerile locale, senatorii pot da votul final pentru pensiile speciale pentru aleşii locali. Iniţiativa legislativă ajunge pentru a doua oară la Senat, aceasta fiind adoptată prima dată la 22 decembrie. După sesizarea depusă de Guvern la Curtea Constituţională, proiectul de lege a fost declarat neconstituţional, fiind retrimis în Parlament pentru a-i fi aduse modificări.  

Comisiile reunite de administraţie publică şi juridică din Camera Deputaţilor au adoptat mai multe amendamente la acest proiect de lege pentru a încerca să corecteze punctele care au dus la declararea proiectului drept neconstituţional de CCR.  Unul dintre amendamentele adoptate prevede că indemnizaţiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, a judeţelor şi municipiul Bucureşti.Un alt amendament adoptat prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene care au fost şi parlamentari trebuie să opteze pentru una din cele două pensii speciale. Iniţiativa a fost respinsă de Camera Deputaţilor, cauza acestui fiind faptul că PSD, UNPR şi ALDE nu au reuşit să strângă suficiente voturi pentru proiect, adică 50%+1 din numărul total al deputaţilor, fiind vorba de o lege organică. Însă, liderul PSD, Liviu Dragnea, a garantat că la Senat iniţiativa va trece, promisiune de care în prezent se ocupă liderul senatorilor, Mihai Fifor, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Cei doi au fost artizanii scoaterii, în repetate rânduri, a iniţiativei după ordinea de zi, în momentele în care s-a constatat că nu există o majoritate solidă pentru a fi adoptat proiectul de lege.  

„Cadouri“ pentru profesori şi personalul de pe ambulanţe

În plenul Senatului, în calitate de prim for, va ajunge şi o iniţiativă legislativă prin care personalul profesionist de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă beneficiază de  pensii speciale, fiindu-le interzis însă să „exprime în public opinii contrare intereselor României“'. Proiectul de lege e semnat de 82 de parlamentari, în special din PSD şi UNPR, însă pot fi regăsiţi şi câţiva liberali şi UDMR-işti . Parlamentarii care au semnat proiectul de lege propun ca pensia să reprezinte 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. La pensie au dreptul şi cei cu o vechime de 15-20 de ani.

Un grup de 15 parlamentari, majoritatea din PSD şi UNPR, s-au gândit la pensii speciale şi pentru CEI din învăţământul preuniversitar, iniţiind un proiect de lege. Iniţiativa legislativă se află la Senat, for decizional, gata pentru a fi supusă dezbaterii şi votată, după ce deja a trecut de Camera Deputaţilor.   

Pensii speciale pentru consilierii parlamentarilor

16 parlamentari ai UNPR, un deputat liberal şi unul social-democrat vor să-şi arate bunăvoinţa şi faţă de cei care-i consiliază. Astfel, consilierii aleşilor angajaţi cu contracte civile ar putea deveni funcţionari publici parlamentari dacă solicită acest lucru şi dacă au o vechime de cel puţin 5 ani în funcţia respectivă, potrivit unui proiect de lege aflat la Senat.  Prin acest demers, oamenii aduşi de parlamentari pentru a-i sfătui şi ajuta, adică persoanele a căror angajare depinde aproape total de recomandarea lor de către alesul pe care îl vor consilia şi care intră fără concurs, ar putea să devină funcţionari, ceea ce ar duce la anumite avantaje pentru ei.  Odată încadraţi ca funcţionari publici parlamentari, consilierii pot profita de acest statut şi pot candida pentru diferite funcţii din administraţia centrală sau locală, cum este cazul deconcentratelor, în situaţia în care bifează criteriile legate de studii. Mai mult, aceştia ar putea să aibă şi pensie specială în condiţiile în care, în iunie 2015, Legislativul a adoptat o lege prin care funcţionarii publici parlamentaru au dreptul la pensie de serviciu.

Dezincriminarea conflictului de interese

Doi deputaţi PSD, Florin Iordache şi Daniel Florea, alături de UDMR-istul Marton Arpad,  au depus o propunere legislativă la Camera Deputaţilor prin care vor să rezolve problema  interdicţiei  angajării rudelor de până în gradul 3 la cabinetele parlamentare, precizându-se clar că, înainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restricţie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplică retroactiv.

Presupusa problemă pe care deputaţii o vor clarificată e cea legată de alineatul 11 al articolului 38 din Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care se referă la angajaţii pe care nu îi pot avea aleşii în cadrul birourilor parlamentare, fiind interzise prestarea de servicii de către rude.  Articolul 2 al iniţiativei legislative propuse de cei trei deputaţi stipulează  că „dispoziţiile articolului 38, alineatul 11 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, aşa cum au fost modificate prin Legea 219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi şi senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări“.Practic, în condiţiile inexistenţei unei asemenea reglementări, cei trei vor să spună că parlamentarilor li s-a permis la acea vreme angajarea angaja după bunul plac a rudelor şi cunoştinţele.

Slujbe sigure la stat

De asemenea, la Senat e depusă o iniţiativă semnată de  40 de parlamentari,, majoritatea membri PSD şi UNPR, care prevede modificare a Statutului funcţionarilor publici, astfel încât parlamentarii să devină automat funcţionari publici şi chiar înalţi funcţionari publici, fără concurs, după ce li se încheie mandatul. Singurele condiţii sunt ca parlamentarii să fi avut măcar un mandat complet şi să fie absolvenţi de studii superioare. Prin această iniţiativă este schimbat modul în care o persoană poate deveni funcţionar public, adică în urma unui concurs şi apoi prin numire în urma validării rezultatelor: „Funcţionarii publici sunt persoanele numite în condiţiile prezentei legi  într-o funcţie publică, precum şi senatorii şi deputaţii care au exercitat un mandat complet de parlamentar “, precizează un alineat de lege al iniţiativei.

Senatorii propun şi următoarea modificare: „Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici se poate face prin concurs naţional sau de drept, pentru parlamentarii care au exercitat cel puţin un mandat de parlamentar întreg. Recrutarea pentru susţinerea concursului naţional se face de către o comisie independentă formată de şapte membri numiţi prin Decizie a primului ministru. Membrii comisiei au mandate fixe de 4 ani. Persoanele prevăzute pot fi numite în funcţii publice corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici“, precizează un articol de lege. Prin acest articol apar două modificări. În primul rând, devin înalţi funcţionari publici deputaţii şi senatorii care au un mandat parlamentar încheiat. În al doilea rând, mandatul membrilor comisiei e redus de la zece ani la patru ani.

Odată cu modificările propuse, aleşii care îşi încheie socotelile cu Parlamentul, unde au ajuns ca reprezentanţi ai unor partide,  devin, peste noapte, persoane apolitice în aparatul administrativ. Tot ce mai trebuie să aştepte parlamentarii este repartizarea în diferite funcţii care ţin de ramura executivă: prefecţi, subprefecţi, funcţionari în ministere sau în deconcentrate. Fie că ar ajunge să fie directori sau şefi de servicii, efectul legii este acelaşi: foştii parlamentari primesc o slujbă sigură la stat. Iniţiativa vine după ce aceiaşi parlamentari şi-au votat o lege privind pensiile speciale pentru foştii senatori şi deputaţi, cu cuantumuri între 1.500 şi 4.500 de lei net, în funcţie de numărul de mandate.