Va participa Klaus Iohannis la congresul PNL?

FOTO Arhivă

„Eu vă pot spune deschis un singur lucru, dacă vă opriţi, pierdeţi! Nu aveţi decât o soluţie: continuaţi! România are nevoie de ce aţi început să faceţi, dar mai mult decât orice, are nevoie să terminaţi ce aţi început!” – este îndemnul lansat de Traian Băsescu către democrat-liberali în dicursul susţinut la Convenţia Naţională a PDL, organizată în anul 2011, pentru alegerea unei noi conduceri a partidului.

Candidaţii: Emil Boc, Vasile Blaga şi Theodor Paleologu.

Şi democrat-liberalii au continuat. Cu Emil Boc preşedinte al partidului, înscăunat din nou în fruntea PDL în urma intervenţiei „providenţiale” a preşedintelui Traian Băsescu, deşi întreaga suflare a partidului a fi optat în acel moment pentru „buldogul” Vasile Blaga. Urmarea acestui demers prezidenţial în favoarea lui Emil Boc este bine cunoscută. În mai puţin de un an de zile PDL a pierdut absolut totul – guvernarea, alegerile locale, preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat (fiind chiar în pragul demiterii din funcţie), iar în toamna lui 2012 fostul partid prezidenţial a fost zdrobit la urne de Uniunea Social Liberală. Băsescu l-a salvat pe Boc de la o înfrângere ruşinoasă, însă PDL a dispărut în neantul politicii. 

Zece ani mai târziu istoria se repetă. Cu un alt partid şi un alt preşedinte. Intrat în conflict cu Ludovic Orban, actualul preşedinte al PNL, pentru că nu împărtăşeşte viziunile şi planurile progresiste elaborate în laboratoarele Cotroceniului, Klaus Iohannis s-a implicat brutal în campania internă pentru alegerea noului preşedinte al liberalilor. Premierul Florin Cîţu fiind alesul în favoarea căruia maşinăria Cotroceniului, specializată în scormoniri printre scheleţi şi întors mâini la spate, s-a pus în mişcare pentru a-l înscăuna şeful absolut al sediului din Aleea Modogran.

Deşi Florin Cîţu defilează în faţa membrilor de partid ca fiind învingătorul acestei competiţii („echipa câştigătoare”, „alegerile din PNL au fost tranşate”), jocurile sunt departe de a fi făcute. Gafele premierului („nu ştiu, nu mânînc pâine”), numirile controversate făcute de acesta (a se vedea susţinerea lui Dan Vîlceanu pentru funcţia de ministru al Finanţelor), dezvăluirile despre trecutul extrem de controversat al lui Florin Cîţu în SUA, precum şi mijloacele mai puţin ortodoxe prin care încearcă să cumpere voturile delegaţilor care vor vota la congresul din 25 septembrie sunt o serie de factori care vor cântări foarte greu în decizia finală a membrilor PNL. La toate acestea se adaugă şi teroarea, şantajul şi ameninţările la adresa liderilor PNL care nu au sărit de la bun început în barca „echipei câştigătoare”.

Dacă susţinerea de care se „bucură” Florin Cîţu din partea liderilor liberali este una, evident, artificială, emoţia pe care o stârneşte Ludovic Orban în rândul membrilor de partid este una cât se poate de reală. Chiar dacă mandatul său de premier a fost unul mai puţin reuşit, Ludovic Orban a izbutit, ca preşedinte al PNL, să imprime în interiorul partidului imaginea de „fiul cel iubit”. Liderul care le înţelege nevoile şi vorbeşte cel mai bine limbajul prin care comunică baza partidului.

După trei luni de lupte interne „sângeroase”, congresul care va decide viitorul lider al PNL a intrat în linie dreaptă. Cu toate acestea, deznodământul competiţiei este departe de a fi unul suficient de predictibil pentru „echipa câştigătoare”. Astfel că, liderii PNL grupaţi în jurul lui Florin Cîţu ar putea solicita intervenţia directă a lui Klaus Iohannis pentru a-i da o mână de ajutor premierului în lupta sa cu Ludovic Orban.

Care ar fi, însă, implicaţiile pe care le-ar putea genera o eventuală participare a lui Klaus Iohannis la congresul PNL din data de 25 septembrie?

• Klaus Iohannis participă la congres, dar Florin Cîţu obţine o victorie la limită în faţa lui Ludovic Orban. În acest scenariu Iohannis va deconta, din punct de vedere electoral şi al imaginii, împreună cu premierul şi întreaga sa echipă efectele unei „victorii amare”. Mai mult, acesta va reuşi să îşi ostilizeze baza partidului care, într-un scenariu în care Iohannis va fi suspendat, nu se va mobiliza pentru salvarea acestuia de la o eventuală demitere;

• Klaus Iohannis participă la congres, iar Florin Cîţu îl zdobeşte pe Ludovic Orban la vot. În acest scenariu Iohannis devine liderul de facto al PNL, chiar dacă mai are trei ani de mandat la Palatul Cotroceni, în timp ce Florin Cîţu va fi lipsit de orice autoritate în partid. „Echipa câştigătoare” îi va deveni, automat, recunoscătoare lui Iohannis, iar acesta va obţine toate pârghiile de putere care îi sunt necesare pentru impunerea Alinei Gorghiu drept candidat la alegerile prezidenţiale din anul 2024;

• Klaus Iohannis participă la congres, dar favoritul său pierde alegerile în faţa lui Ludovic Orban. În acest scenariu ruptura deja existentă între Iohannis şi PNL se va adânci şi mai tare. Sub coordonarea lui Iohannis, o mare parte din liderii care au făcut parte din echipa lui Florin Cîţu s-ar putea desprinde din PNL pentru a forma un nou partid progresist (care să fuzioneze cu USRPLUS);

• De asemenea, există şi scenariul în care Klaus Iohannis nu va participa la eveniment (la congresul din anul 2016 a fost prezent Consilierul prezidenţial pe probleme politice). În contextul în care premierul Cîţu a forţat numire lui Dan Vîlceanu la şefia Finanţelor, împotriva voinţei lui Iohannis, absenţa acestuia de la congres va fi privită ca un semnal al distanţării preşedintelui de „echipa câştigătoare”, fapt care ar putea avea un impact destul de mare în rândul delegaţilor prezenţi la congres.

Klaus Iohannis va risca să participe la congresul PNL într-un singur scenariu. Dacă va avea certitudinea unei victorii clare a favoritului său, Florin Cîţu. În caz contrar, Iohannis riscă nu doar să îşi ostilizeze baza partidului, ci să sufere şi cea mai mare umilinţă din întreaga sa carieră politică. Şi validarea lui Ludovic Orban drept cel mai puternic lider al scenei politice.