USR vrea ca alţii să scoată ţara din criză, mai precis guvernul Orban

Nu uităm declaraţia tranşantă a lui Dan Barna: „Ieşirea din criză nu este mandatul USR. Ieşirea din criză este asumarea de către Ludovic Orban a obiectivelor noastre. Obiectivele noastre sunt obiectivele celui care face majoritatea”. USR a votat instalarea guvernului Orban condiţionat de asumarea obiectivelor sale.

Este vorba de alegerea primarilor în două tururi, implementarea iniţiativei „fără penali în funcţii publice” şi abrogarea recursului compensatoriu.

„PNL sau premierul nu primesc un cec în alb”

Este declaraţia lui Barna după întâlnirea de vineri cu premierul Orban. Într-un comunicat al USR se arată că: „USR PLUS în discuţia cu premierul au vizat reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari şi preşedinţi de consilii judeţene, anularea recursului compensatoriu, desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, modificarea legilor electorale privind diaspora, impozitarea pensiilor speciale, modificarea radicală a PNDL, stoparea tăierilor ilegale de lemn, prezentarea sistematică a stadiului în care se află proiectele de investiţii, alegerile anticipate”.

Toate bune şi frumoase, dar nu se specifică nimic despre situaţia bugetului de stat, ce facem cu deficitele bugetare şi fiscale, ce se întâmplă cu aplicarea legii pensiilor şi salarizării, obiective cel puţin la fel de importante precum cele semnalate de USR. Nu-i interesează aceste probleme?

Apoi, nu toate obiectivele înşirate sunt de competenţa guvernului, a PNL, care are sub 100 de parlamentari. Legile privind Justiţia, adică anularea recursului compensatoriu, desfiinţarea SIIJ, nu pot face obiectul unor OUG-uri, pentru că acest lucru este interzis de voinţa cetăţenilor exprimată la referendumul din 26 mai. Există în parlament legi care vizează aceste aspecte, aşa că USR a greşit adresantul. Nu guvernul, premierul, pot rezolva aceste probleme. Ca şef al PNL, Orban poate cere parlamentarilor proprii, sub 100, să susţină şi să voteze aceste legi în parlament. Mai mult nu poate. Separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei, în ultimă instanţă statul de drept, nu permit imixtiunea executivului în treburile justiţiei, prin OUG. Este rolul parlamentului să legifereze, inclusiv la propunerea guvernului. Dar nu guvernul să dea OUG-uri pe justiţie, lucru pentru care a fost aspru criticat PSD. Ce să facem, să aplicăm aceleaşi metode ca PSD?

Alegerile în două tururi pentru primari

Este solicitarea partidelor care au votat instalarea guvernului Orban, mai puţin a UDMR. Guvernul Orban are două variante pentru a rezolva această solicitare, până în 6 decembrie, după care se intră în perioada de şase luni înaintea alegerilor în care nu ai voie să schimbi legislaţia: OUG sau asumarea răspunderii. Asumarea răspunderii, exclus. Poate fi atacată cu moţiune de cenzură, dar cum PSD şi UDMR sunt împotrivă, ne trezim că pică guvernul Orban înainte de a promova bugetul pe 2020. Rămâne OUG, dar ne întoarcem la discuţia dacă guvernul poate promova o astfel de OUG, de modificare a legislaţiei electorale, sau e treaba parlamentului să facă această schimbare. Cu toţii am criticat PSD că se substituie parlamentului prin mulţimea de OUG-uri în situaţii care nu reclamau o urgenţă imediată, în domenii care nu ţin de responsabilitatea executivului, ci a parlamentului. Şi acum să facem ce am criticat la alţii? În aceasi zonă intră legea electorală pentru diaspora, este tot de resortul parlamentului. Înţeleg că dorinţa de a rezolva aceste probleme este mare, dar dacă le rezolvăm cu metodele folosite de PSD nu este bine. Unde mai este schimbarea în comportamentul guvernului?

Guvernul se concentrează acum pe problemele bugetului

Şi este normal să fie aşa. Rectificarea bugetară ne arată un deficit bugetar de 4,4%, mult peste cel de 3% asumat prin tratatele de aderare la UE. Şi mai grav, cum guvernul şi preşedintele Iohannis au anunţat că se menţine aplicarea legii pensiilor şi a salarizării, există riscul, explicat de Consiliul Fiscal, ca deficitul din 2020 să sară de 6-7%. Aici sunt problemele cu adevărat importante, care afectează ţara şi milioane de cetăţeni, beneficiari ai legii salarizării şi pensiilor. Partidele nu sunt afectate de legea bugetului de stat pe 2020. Va găsi guvernul resurse să aloce banii necesari, prin tăierea de la alte capitole bugetare? De la care zone bugetare va tăia? Cum vor fi afectate domeniile de la care se taie banii? Cred că aceasta este urgenţa momentului, şi executivul trebuie lăsat să rezolve aceste probleme până la sfârşitul anului. După aceea, se poate trece şi la alte urgenţe, dar nu prin OUG-uri sau asumare de răspundere, ci în parlament.

Alegeri anticipate

Toată lumea le doreşte, dar nimeni nu are soluţia magică a impunerii lor. Deocamdată par imposibil de realizat, şi dacă ajungem la ele târziu, în iunie, iulie, nu mai sunt necesare, cu 4 luni înaintea celor la termen. Ar trebui ca guvernul Orban să demisioneze, şi parlamentarii să aibă o convingere „morală” să plece acasă înainte de terminarea mandatului, riscându-şi pensiile speciale de care ar beneficia după un mandat întreg. Crede cineva că e posibil aşa ceva?

În concluzie

Dacă USR n-a dorit să intre la guvernare, şi nici nu are mandat să scoată ţara din criză, mai uşor cu pretenţiile la alţii. Mai ales că şi-au greşit adresantul. Nu guvernul Orban poate răspunde la principalele lor cereri, ci Parlamentul. Acolo trebuie dusă bătălia.