USR: O speranţă, dar NU un produs garantat România Curată
România Curată, cel mai vizitat portal al societăţii civile din România, a promovat constant potenţiale mişcări politice născute din energia civică a ultimilor ani. Am promovat USB, Pentru Iaşi, Codlea, Cristi Ghingheş, Românii liberi (POL), PACT, Demos şi aşa mai departe.
Speranţa noastră a fost că aceste mişcări îşi vor discuta valorile şi ideile şi o mişcare comună, de jos în sus, o să rezulte în 2016. Desigur, dat fiind că membrii USB erau şi colegii noştri de coaliţie, verificaţi la greu, ei au fost beneficiarii promovării maxime.
Acum există un partid politic numit USR. Acesta nu reuneşte mişcările civice deocamdată – numai Pentru Iaşi s-a unit formal cu USB şi nu există planuri în viitorul apropiat de a uni şi alte mişcări, deşi sperăm că filialele USR vor alege lideri locali veritabili, cu o istorie consistentă în serviciul public. Momentul a venit deci să separăm apele între coaliţia România Curată, din care unii colegi au plecat în USR sau alte mişcări politice, şi atitudinea noastră.
România Curată nu poate fi decât neutră. Noi suntem cei care monitorizăm pentru integritate candidaţii şi pentru consistenţă programele, deci nu există altă opţiune decât obiectivitatea. Oricât simpatizăm USR, îi vom trata de aici înainte la fel ca pe oricare alt partid. Le ţinem pumnii să nu evolueze precum celelalte, dar misiunea noastră este să rămânem constructiv-critici, tocmai pentru a împiedica acest lucru.
Pentru început ne simţim datori faţă de oamenii care semnează zilele acestea pentru a face posibilă participarea USR în alegeri să dăm câteva avertismente timpurii.
Programul USR trebuie recreat pe viitor pentru a deveni relevant. Ce a fost prezentat drept program ignoră nu doar toate contribuţiile semnificative din domeniile sănătăţii, educaţiei, fiscalităţii, integrării europene etc., ale comunităţii de politici publice româneşti, atâta câtă e ea, dar mai ales documentele programatice, la elaborarea cărora au participat zeci şi sute de oameni din toate zonele societăţii civile, de exemplu Carta Albă a Bunei Guvernări (după protestele din 2012), Proclamaţia de la Câmpeni (2013), Declaraţia de la Cluj (2014), ultimele două realizate încă în timpul desfăşurării protestelor şi asumate de cei prezenţi la proteste, şi de asemenea manifestele de după Colectiv susţinute de zeci de ONG-uri. USR poate decide să nu fie un partid expert, ci unul mai degrabă civic şi de atitudine, dar a nu fi nici una, nici alta, e problematic, după cum au subliniat public mai mulţi analişti de bună credinţă. Din păcate, nu timpul a lipsit, ci interesul de gândi în mod real câteva proiecte concrete cu care să se identifice USR în loc de obişnuita listă de scopuri nobile prezentate ca mijloace (autostrăzi, industrii etc.). Procesul de asamblare a competenţelor nefiind creat, nu putem da nimănui vreo garanţie nici că va exista mai mult interes la USR în viitor, pentru că nici noi nu avem vreuna. Asigurăm pe toţi voluntarii că noi am trimis mai departe toate ideile şi propunerile primite şi am făcut toate eforturile pentru a structura între USR şi societatea civilă nişte grupuri cu interese în diferite politici, care se vor materializa poate pe viitor.
În al doilea rând, procesul de decizie pentru cum se dezvoltă această formaţiune pe viitor trebuie să fie mult mai transparent. Nu e clar cine şi de ce a decis că dezvoltarea USR se va face aproape exclusiv recrutând membri ai Guvernului Cioloş pe o bază sistematică, prin demisia lor înainte de alegeri, cu oferte lansate la zeci de oameni, ceea ce înseamnă de facto că acesta nu mai e un proiect de dezvoltare a societăţii civile. Nu prea ştim ce să răspundem la teoriile conspiraţiei care circulă şi nici cum explică de ce se ţin alegeri dacă scopul este să păstrăm un guvern neales şi selectat de alţii. A afirma în spaţiul public că se va susţine acelaşi prim ministru şi acelaşi program cu PNL după alegeri nu e compatibil cu a spune că USR nu se aliază cu PNL. Nu avem nicio poziţie faţă de alianţele USR, ce ne preocupă este ca USR să fie acel partid care extrage din societatea civilă ce e mai bun, nu ca un terţ grup ocult să decidă că aceiaşi oameni sau tip de oameni vor fi plasaţi fie la PNL, fie la USR, că tot acolo se va ajunge în final. Avem semnale din diaspora unde alegerile făcute nu includ lideri cunoscuţi şi deci ridică pentru unii oameni semne de întrebare. În general credinţa noastră era că USR caută persoane autonome, ca să poată aduce o garanţie de integritate, şi e preocupant că şi reprezentanţii pentru diaspora vin tot din guvernul de la Bucureşti.
Ca România Curată, suntem oricum rezervaţi faţă de ideea recrutării masive din guvern, pentru că aceşti oameni au intrat la guvernare sub prezumţia că sunt apolitici şi neutri pentru a pregăti alegerile şi unele acte de guvernare impopulare, pentru care ai nevoie de oameni care nu vor candida şi nu le pasă de costul electoral.Premierul a dat exemplu el însuşi în acest sens. Practic nimeni nu va mai crede vreodată în guverne tehnocrate după asta, tehnocraţia dovedindu-se tot o cale de parvenire în politică. Există riscul ca unele din aceste persoane, astfel mai degrabă contraselectate, să negocieze şi cu PNL (sunt cazuri notorii) şi să bată palma cu cine le va putea promite că îşi păstrează poziţiile. Or, asta e o atitudine de esenţă traseistă, pentru că cine se asociază doar pentru a-şi păstra o poziţie se va asocia şi cu altcineva dacă preţul se schimbă mai târziu. Asta e contra a ceea ce am luptat noi mai mult.
Suntem, de asemenea, preocupaţi de autonomia mecanismelor de verificare a integrităţii candidaţilor. Suntem convinşi că intenţiile sunt bune, dar pe măsură ce partidul creşte nu poate fi o bună practică să fie împărţite funcţiile între familiile liderilor, mai ales dacă e să se poată invalida de la Bucureşti candidaţii selectaţi în filiale. Ce fel de selecţie de integritate e una în care e acceptabil din start să recrutezi tot guvernul, mult înainte de orice verificare de integritate, fie şi una pe Google, când numai România Curată, ca să nu mai vorbim de restul presei, au documentat multe contracte privilegiate cu statul, off-shores şi multe legături insidioase cu serviciile secrete printre membrii guvernului Cioloş? Dacă Clotilde Armand recrutează pe cineva, cât e de probabil ca soţul ei, care conduce comisia de integritate, să îl invalideze după verificări?
Sigur, logistica şi numărul de semnături sunt importante şi înţelegem de ce acestea au fost prioritatea. Dar experienţa AC/PAC, Alternativa 2000/UFD, Forţa Civică sau Noua Republică arată că partidele antisistem nu din motive logistice au dispărut (susţinătorii Monicăi Macovei au strâns peste trei sute de mii de semnături), ci pentru că au eşuat să ofere ce au promis iniţial, un alt fel de a face politică, totdeauna invocând presiuni logistice care amână perpetuu lucrurile de fond şi astfel nu ajung la profesionalism niciodată. Rezultatul unei asocieri politice este cel mai bine prezis de procesul prin care se ajunge la rezultat, dacă acesta nu e just nu se vor întâmpla minuni pe viitor.
Recomandăm deci celor care se alătură USR să le ceară lor direct garanţii privitoare la transparenţa şi profesionalizarea proiectului, asemenea cerinţe ar fi cel mai bun lucru pentru creşterea reprezentativităţii şi valorii întregului proiect. Noi putem fi simpatizanţi, dar nu garanţi ai proiectului.
Se încarcă comentariile...
