Maratonul pentru revizuirea Constituţiei a început. Parlamentarii fug de judecata Înaltei Curţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei s-au întâlnit, luni, pentru a discuta amendamentele propuse de Comisia de la Veneţia, dar şi sugestiile Consiliului Legislativ. Pentru modificarea Legii fundamentale, aleşii au la dispoziţie trei zile.

Prima zi a noii sesiuni parlamentare a început în forţă pentru unii dintre aleşi, în special pentru cei care se ocupă de revizuirea Constituţiei. Parlamentarii au la dispoziţie trei zile în care să armonizeze recomandările Comisiei de la Veneţia, observaţiile Consiliului Legislativ şi amendamentele propuse cu textul iniţial agreat de Comisie.

Prima şedinţă, primul scandal

Cea dintâi şedinţă a Comisiei pentru revizuirea Constituţiei a debutat cu dispute aprinse între reprezentanţii democrat-liberali din for şi colegii din USL. Reproşul PDL la adresa celor din comisie a vizat chiar graba impusă în desfăşurarea lucrărilor.

“Vreţi să fiţi mai rapizi decât în cazul accidentului din Apuseni”, i-a înţepat democrat-liberalul Cezar Preda pe colegii din USL. Pe de altă parte, preşedintele forului, Crin Antonescu, a precizat scurt pentru membrii PDL că amendamentele depuse de aceştia nu vor fi luate în considerare.

“Noi am vrea să discutăm şi altceva decât ideea că nu se poate face nicio modificare constituţională pentru că nu vrea PDL”, a tranşat Antonescu subiectul. Remarca sa nu a rămas fără efect, iar democrat-liberalii au părăsit sala, în semn de protest.

Pe holuri, însă, dezbaterea cu privire la mersul lucrărilor s-a înteţit. Unul dintre membrii Comisiei a recunoscut deschis că Legea fundamentală trebuie modificată în trei zile şi a oferit şi un motiv: Comisia de la Veneţia va avea nevoie de mai mult timp pentru a analiza propunerea de revizuire. “Cei din Comisia de la Veneţia au nevoie de cel puţin două luni să se uite pe text, aşa sunt ei, boieri”, a fost explicaţia formulată pentru cei prezenţi.

Parlamentarii scapă de Înalta Curte

Cele mai importante amendamente adoptate astăzi în Comisia pentru revizuirea Constituţiei vizează tratamentul juridic al parlamentarilor, dar şi principiul separaţiei puterilor în stat.

În primul caz, senatorii şi deputaţii nu vor mai fi judecaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci de către instanţele comune.

Astfel, acea parte a articolului 72 care stipula că, în cazul deputaţilor şi senatorilor trimişi în judecată, “competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie” a fost eliminată, aşa cum se arăta, de altfel, în prima variantă a propunerii legislative. Prin urmare, varianta revizuită nu mai prevede, în forma sa discutată în Comisie, cui îi aparţine competenţa de judecată.  Consiliul Legislativ a solicitat reanalizarea textului, fapt care a stârnit nemulţumirea liderului PNL Crin Antonescu. “În ce calitate face Consiliul Legislativ propunerea asta? Întreb ca să nu greşim, să supărăm pe cineva”, a mai spus el, ironic.

În cele din urmă, formularea a fost menţinută, la sugestia reprezentanţilor AMR, care au ţinut să intervină în discuţie. “Rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este de unificare a practicii judiciare, nu de judecată propriu-zisă”, a fost argumentul AMR care i-a convins pe aleşi.

Amendamentul formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru a fost explicat chiar de către preşedintele Comisiei, Crin Antonescu: “Nimeni nu e mai presus de lege!”. Astfel, aleşii au decis să treacă peste solicitarea Consiliului Legislativ, potrivit căreia Înalta Curte ar trebui să se ocupe în continuare de procesele parlamentarilor. Parlamentarii s-au chinuit să scape de completele dure ale Curţii Supreme, dar ar putea da peste exigenţa tinerilor judecători. Comisia de revizuire a uitat că avem un nou Cod Penal, care prevede numai două instanţe de judecată: decizia în prima instanţă şi apelul. Astfel, procesele vor decurge mult mai rapid, iar parlamentarii ar putea fi judecaţi de magistraţi din cadrul instanţelor locale, care se pot dovedi la fel de exigenţi şi intangibili ca cei de la Înalta Curte.

Tot astăzi, Comisia de revizuire a adoptat propunerea de eliminare, din textul de modificare a Legii fundamentale, a articolului care definea puterile în stat şi care nu includea instituţia prezidenţială.

Astfel, textul care stabilea că “puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti” a rămas în vechea sa formă.

Un alt articol care a atras atenţia aleşilor din Comisia de revizuire a fost cel care consacra Parlamentului calitatea de “for suprem de dezbatere şi decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

Amânat pentru dezbaterile de mâine, articolul 61 le-a ridicat însă şi astăzi probleme aleşilor. Soluţia găsită de Crin Antonescu a vizat reformularea textului în felul următor: “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman, forul de dezbatere şi decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Termenul care atribuia, astfel, Legislativului supremaţia în procesul decizional ar urma să fie eliminat. Cu toate acestea, membrii Comisiei au decis să continue dezbaterile şi mâine, în ciuda faptului că, în avizul Consiliului Legislativ, cererea a fost clară: expresia “forul suprem de decizie” trebuie eliminată. 

Ce vor magistraţii

Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România, care au fost prezenţi la dezbaterile Comisiei, au formulat, la rândul lor, o serie de propuneri pentru amendarea textului.

Una dintre cererile AMR se referă la statutul procurorilor, care ar trebui să nu mai facă parte din rândul magistraţilor. Totodată, judecătorii doresc ca, în locul Consiliului Suprem al Magistraturii să existe două consilii separate, unul pentru procurori şi celălalt pentru judecători.

În cazul în care, însă, este păstrat un singur consiliu, AMR solicită ca preşedinţia forului să revină unui judecător, iar numărul de membri ai societăţii civile, care în prezent se reduce la doi, să fie menţinut, pe motiv că aceştia “ar face înţelegeri cu o altă parte a justiţiei”. Totodată, judecătorii prezenţi la dezbateri au propus ca procurorul general să nu mai facă parte dintre membrii CSM.

De asemenea, AMR a opinat că principiul revocării membrilor CSM ar trebui să fie inclus în noua Constituţie, dar a subliniat că prevederile constituţionale referitoare la răspunderea magistraţilor ar trebui eliminate din textul Legii fundamentale. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite