Urmează o criză economică şi bugetară care va depăşi prin amploare şi consecinţe criza coronavirusului

Deja semnele sunt evidente. Cursul de azi, 4,8448 lei/euro, o creştere de 0,43%, dar mai ales cursul 4,3880 lei/dolar, cu o creştere de 1,57% ne dă fiori. România este prinsă iarăşi nepregătită, cu pantalonii în vine. Bugetul de stat trebuie să facă faţă unor cheltuieli enorme, lăsate moştenire de guvernarea PSD. Dar veniturile la bugetul de stat se vor prăbuşi, cel puţin în lunile următoare, din cauza diminuării activităţii economice.

Este o situaţie cum nu se poate mai proastă pentru economiile tuturor ţărilor. Acesta-i reversul globalizării. Pică unul, pică toţi. Aici trebuie să se îndrepte atenţia preşedintelui şi a guvernului. Luaţi de gestionarea crizei coronavirusului, să nu uităm ce ne aşteaptă, şi ce măsuri luăm de acum pentru a trece şi de criza economică şi bugetară.

 Suspendarea activităţii economice în multe sectoare, înseamnă reducerea veniturilor la bugetul de stat

Este clar acum că mari companii, cu contribuţii semnificatie la veniturile bugetare, îşi încetează activitatea şi trimit salariaţii în şomaj tehnic. În consecinţă, veniturile din impozitul pe venit, TVA, alte categorii de venituri, nu vor mai veni la bugetul de stat. Care avea oricum cea mai mică rată de colectare la buget din Europa. În schimb, cheltuielile rămân aceleaşi. Salariile bugetare trebuie plătite, chiar dacă, profesorii de exemplu, stau acasă. Sectoarele de IT şi cel bancar îşi pot desfăşura activitatea de acasă, on-line. Dar e prea puţin. Industria HoReCa, şi de la noi şi din multe ţări europene, se opreşte. Consecinţa: sute de mii de români au revenit, sau se pregătesc să revină în România, nu mai au loc de muncă. Ce va face statul român cu aceşti  cetăţeni? Le asigură un ajutor de şomaj special? De unde bani?

Vom avea o scumpire în lanţ a mărfurilor de import

Ştim foarte bine că scumpirea combustibililor, creşterea cursului de schimb  au ca efect scumpirea în lanţ a produselor de import, dar şi a celor produse intern. De unele produse ne putem lipsi o vreme, dar de altele nu. Este vorba de produse alimentare, de cele utile la întreţinerea gospodăriei, etc. Sectorul sanitar va avea o acută nevoie de echipamente, materiale  şi aparatură, care vin mai ales din import. În funcţie de creşterea infectării cu coronavirus, spitalele vor fi copleşite, din lipsă de personal medical şi de cele necesare tratării bolnavilor. Aici sunt necesare resurse importante din bugetul de stat, pe care nu e clar de unde le vom lua.

Împrumuturile vor fi extrem de costisitoare

Până în prezent am făcut faţă, cât de cât, cu împrumuturi masive, pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat. Când dobânzile vor creşte la cer, pentru că nici creditorii nu sunt atât de naivi să nu vadă situaţia economică a României, atunci nici această resursă nu va mai fi accesibilă. Situaţia din 2009-2010. În plus, toate ţările vor avea nevoie de imprumuturi, aşa încât prin creşterea cererii costurile urcă inevitabil. Speranţa este în rezervele şi resursele UE, şi disponibilitatea Uniunii de a ajuta ţările aflate la mare ananghie. Creşterea deficitului bugetar nu este o soluţie, pentru că depăşirea cheltuielilor trebuie oricum acoperită cu împrumuturi, care vor fi din ce în ce mai scumpe.

Ce poate face guvernul?

O parte dintre cetăţeni se descurcă ei cumva. Care cu rezervele strânse pentru zile negre, care cu produsele obţinute în gospodărie, care cu joburi care încă merg chiar în vremuri de criza. Ce facem cu acei cetăţeni care depind strict de veniturile statului,  printre care 5,2 milioane de pensionari?

Statul se poate uita la cheltuielile care nu sunt strict necesare, şi la rectificarea bugetară imediată, posibilă în stare de urgenţă, să taie cheltuielile care nu sunt justificate, începând cu pensii şi salarii nesimţite, cu cheltuielile aiuritoare făcute de primării. Să înceteze transferurile de echilibrare către UAT-uri, prin  care primarii şi-au dublat sau triplat salariile, că aşa le-a dat voie PSD, ca  să câştige alegerile viitoare. Ordonatorii de credite mai puţin importanţi (ministerul Tineretului şi Sportului, de exemplu), dar şi multe alţii, să fie scoşi de la finanţare, cel puţin anul acesta.

Atragerea banilor nerambursabili şi posibile ajutoare de la UE devin vitale. Cu aceşti bani putem ţine în viaţă întreprinderi mici şi mijlocii, care altfel intră în faliment şi concediază sute de mii de salariaţi. Care vor cere ajutor de şomaj şi ajutoare de la stat. Alte zeci de miliarde de lei pe care statul să-i  scoată, de unde?

Situaţia economico-socială viitoare se anunţă una dramatică. Încă nu se pot imagina consecinţele economice si bugetare ale crizei coronavirusului. Speranţa este că actuala guvernare are suficiente resurse de inteligenţă şi clar viziune pentru a pregăti încă de acum răspunsul la ce ne aşteaptă. Soluţia să-i scutim de taxe şi impozite şi le dăm ajutoare de la bugetul de stat o fi posibilă în Germania. La noi nu este posibilă pentru că bugetul de stat este oricum depăşit şi de cheltuielile nelegate de criza coronavirusul. Iar acum, Dumnezeu cu mila!