„Urmaşul“ lui Merkel, în vizită la Bucureşti, transmite mesajul Berlinului pentru politicienii români

„Urmaşul“ lui Merkel, în vizită la Bucureşti, transmite mesajul Berlinului pentru politicienii români

Philipp Missfelder, alături de mentorul său Angela Merkel FOTO Reuters

Aflat într-o vizită scurtă la Bucureşti, Philipp Missfelder, preşedintele organizaţiei de tineret al CDU din Germania, a transmis câteva mesaje-cheie liderilor politici din România. Războiul declaraţiilor politicienilor români a readus în discuţie fragilitatea stabilităţii politice din România, iar partenerii de la Berlin atrag atenţia asupra riscurilor, trimiţând în capitală un emisar apropiat al cancelarului Merkel.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe fondul escaladării tensiunilor dintre poluri de putere din România, Philipp Missfelder a făcut apel la menţinerea stabilităţii politice.

Invitat la summitul Tinerilor Populari Europeni (YEPP), organizat la Bucureşti la sfârşitul săptămânii trecute, politicianul german Philipp Missfelder, considerat a fi urmaşul cancelarului Angela Merkel, a acordat câteva declaraţii în exclusivitate ziarului „Adevărul“, despre modul în care Berlinul priveşte evoluţia situaţiei politice din România. 

Luptele de culise dintre facţiunile de putere de pe scena politică internă au atras atenţia asupra României, punând ţara din nou în vizorul liderilor europeni, cu precădere a celor germani. Ecourile disputelor publice dintre politicieni au răsunat până la Berlin, unde criza politică din vara anului 2012 a fost criticată dur, însă lucrurile păreau că se reîncadrează pe un făgaş normal după primirea călduroasă a premierului Ponta de către Angela Merkel, pe 10 iunie, în capitala Germaniei.

Caracterizat de prudenţa nemţească, preşedintele organizaţiei de tineret al CDU a ţinut să accentueze importanţa echilibrului în jocurile de putere din România, insistând că stabilitatea politică este un factor vital dezvoltării corecte a unui stat european.

„Stabilitatea politică din România este foarte importantă pentru toate statele membre din Uniunea Europeană. Sperăm că toate puterile politice din România vor înţelege acest lucru şi vor garanta stabilitatea politică“, a declarat Missfelder.

Potrivit politicianului german, mulţi europeni critică scena politică din România şi risipa de energie produsă de stările conflictuale, în detrimentul unei colaborări eficiente pentru dezvoltarea ţării. „În trecut, eu am votat în Bundestag, pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Există multe critici atât în ţara mea, dar şi în alte state membre, legate de faptul că Bulgaria şi România au intrat în Uniunea Europeană într-o fază prematură. Eu sunt în continuare în favoarea ambelor ţări în UE, însă aş vrea să existe o procedură de monitorizare post-aderare. Din păcate, odată ce un stat aderă la Uniunea Europeană nu există nicio procedură obligatorie de monitorizare post-aderare“, consideră Philipp Missfelder.

Apropiatul cancelarului este de părere că o supervizare a evoluţiei politice din statelor membre nou-intrate în Uniunea Europeană sau care întâmpină dificultăţi în acest sens ar fi de bun augur. „Statele mai dezvoltate ale Europei ar trebuie să fie mai atente la evoluţia unor ţări precum România. Stabilitatea politică este un lucru foarte valoros în interiorul Uniunii Europene. Nu putem accepta niciun fel de tulburare. De aceea, observăm modul în care se dezvoltă politica internă din România şi credem că încă există şansele unei evoluţii pozitive a situaţiei de aici“, crede preşedintele tineretului creştin-democrat.

Diferenţe de opinie legate de Moldova

Germania insistă ca România să semneze tratatul de frontieră cu Republica Moldova, manifestându-şi poziţia categorică în acest sens, la numai câteva zile după declaraţia clară a preşedintelui Traian Băsescu, care anunţa că nu va face acest lucru. „România trebuie să îşi îndeplinească promisiunea făcută în noiembrie 2010, de a semna tratatul de frontieră cu Moldova“, transmite Cancelaria de la Berlin prin vocea lui Missfelder. 

„În ceea ce priveşte Republica Moldova, Germania joacă un rol activ în negocierile pe care le duce cu administraţia de la Chişinău referitor la Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană, dar şi legat de conflictul transnistrean. Avem o implicare activă în conflictul din Transnistria, nu numai pentru că este vorba de graniţa estică a Uniunii Europene. Germania joacă un rol activ în multe conflicte «îngheţate». De la începutul mandatului cancelarului Angela Merkel, în 2005, ţara noastră a adoptat această politică în ceea ce priveşte conflictele îngheţate. Relaţiile noastre cu Rusia sunt foarte bune, ca şi cele economice, de altfel. De aceea, chiar dacă Rusia este sensibilă la subiectul conflictului din Transnistria, cancelarul nostru a dezbătut această chestiune atât cu preşedintele Putin, dar şi cu premierul Rusiei“, este poziţia oficială a germanilor faţă de Chişinău.

Schengen: Germania dezaprobă Franţa

„Este foarte clar pentru toată lumea că România îndeplineşte cerinţele tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Însă mai există un raport MCV anunţat pentru luna decembrie, iar dacă acesta este pozitiv, atunci orice pretext (n.r. - problema romilor) invocat pentru a ţine România şi Bulgaria în afara zonei Schengen nu va fi tolerat“, este mesajul pe care Missfelder îl transmite românilor.

Philipp Missfelder consideră că pretextele Franţei nu sunt juste. „Nu sunt de acord cu poziţia franceză în chestiunea Schengen. Problema romilor este una europeană, pe care nu poţi să o transferi către trei-patru ţări ale UE. În plus, această chestiune nu poate face niciodată parte din negocierile pentru Schengen, deoarece nu există nicio legătură „tehnică“, între cele două“, a concluzionat politicianul german.

Miza frontierei cu Moldova

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la întrevederea cu al treilea om în stat de la Chişinău, Igor Coman, că România nu va ratifica tratatul de frontieră cu Republica Moldova. Unii experţi consideră că parafarea unui astfel de acord ar însemna recunoaşterea pactului Ribbentrop-Molotov şi, implicit, pierderile teritoriale din 1940 către URSS. 

Cu toate acestea, pe 8 noiembrie 2010, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, şi premierul de atunci al Moldovei, Vlad Filat, semnaseră la Bucureşti, Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră. 

Acest tratat, ratificat în vară la Chişinău, dar nu şi la Bucureşti, se încadrează în seria de reforme bilaterale între România şi Moldova, în contextul normelor recomandate de Uniunea Europeană. Pentru Moldova, modernizarea controalelor la frontierele sale cu UE este una dintre cerinţele esenţiale pentru apropierea de Bruxelles. Comisia Europeană a exercitat presiuni tacite pentru parafarea unui acord de reglementare a graniţelor României cu Republica Moldova, în vederea îmbunătăţirii securităţii la graniţele estice ale spaţiului integrat european. 

Tratatul privind regimul de frontieră este un document asupra căruia România şi Republica Moldova discută de 21 ani, însă de multe ori negocierile au dat impresia de stagnare sau au constituit motive de tensiune în relaţia bilaterală.

„Urmaşul“ Angelei Merkel

Philipp Missfelder este preşedintele Organizaţiei de Tineret a CDU, cea mai mare organizaţie politică de tineret din Germania, cu peste 130.000 de membri. Parlamentar în Bundestagul german, Missfelder este purtător de cuvânt pentru Politica Externă din partea Uniunii Creştin Democrate, partidul condus de Angela Merkel, şi liderul CDU în Comisia de Afaceri Externe. La numai 34 de ani, Missfelder şi-a construit rapid o carieră politică solidă, fiind susţinut de Angela Merkel şi creditat de unii drept urmaşul cancelarului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: