Primii au ieşit la înaintare grobienii şi demult compromişii Iordache Florin şi Nicolicea Eugen, reîncarnări ale comunisto-securiştilor cu şapcă şi haine de piele din teribilii ani 50. Inşi cu studii de Drept aproximative, făcute graţie binefacerilor învăţământului la distanţă, fie la Chişinău, într-o vreme în care trecuseră demult de il mezzo del cammin. Acestora le-a revenit misiunea de a-l pune straşnic, gangstereşte la zid pe dl. Tudorel Toader, oricum pe viaţă compromis. Este de domeniul evidenţei că dl. Toader nu mai are nici cea mai mică urmă de credibilitate nici în calitatea de profesor universitar, nici în aceea de rector, fie el şi suspendat, al celei mai vechi universităţi din ţară căreia i-a adus ireparabile daune de imagine, nici în aceea de fiinţă cu coloană vertebrală. Iordache şi Nicolicea, fiecare dintre ei au mimat  prost (pesedeii aceştia nu pot face nimic bine!) enervarea, nemulţumirea că sărmanul domn Tudorel nu îşi face bine datoria. Aceea de a modifica legile justiţiei aşa cum vremea partidul. Iar partidul înseamnă azi Liviu Nicolae Dragnea.

A apărut apoi pe post de prospătură un fost ministru al Justiţiei, scos pe vremuri din jobenul său de prim-ministru prost şi de şmecheraş de duzină de fostul lider al partidului, dl. Liviu Nicolae Dragnea. E vorba despre dl. Robert Cazanciuc care a primit şi el ordin să îl certe pe dl. Tudorel Toader. Şi să se roşească feciorelnic, atunci când slugile de presă de la felixiana Antena 3 i-au fluturat pe la nas ideea că ar putea fi un bun înlocuitor al domnului Toader.

Ultimul a intrat în scenă însuşi preşedintele partidului, dl. Liviu Nicolae Dragnea, Căruia i-a revenit rolul de a face pe enigmaticul, pe înţeleptul şi pe promotorul democraţiei de partid. Da, conducerea PSD, el însuşi nu sunt chiar foarte mulţumiţi de felul în care îşi îndeplineşte misiunea dl. Tudorel Toader ( a se citi, de promptitudinea şi zelul cu care face genuflexiuni partinice respectiva persoană), însă o decizie privind felul în care va vota moţiunea simplă depusă de Opoziţie va fi decis de voinţa deputaţilor partidului. Care şi-au însuşit, precum pe vremuri „aleşii“ din Marea Adunare Naţională, voinţa lui Liviu Nicolae Dragnea. Acesta ştie din experienţă proprie că fuga o fi ea ruşinoasă, însă este sănătoasă (a experimentat de atâtea ori proverbul pe spinarea proprie) şi le-a cerut marionetelor sale din partid să nu se prezinte miercurea trecută la vot. Aşa că votul a fost amânat. PSD câştigă astfel timp spre a-şi intensifica presiunile asupra nevolnicului domn Tudorel şi pentru a purta negocieri cu conducerea ALDE, cu dl. Călin Popescu-Tăriceanu care nu ar prea fi dispus să renunţe la compromisul ins care a făcut de ruşine Iaşiul.

Între timp a profitat de un moment de semi-trezie spre a-şi face auzită dogita-i voce şi preşedintele PSD Vaslui. Dl. Dumitru Buzatu, admiratorul Anei Pauker. Care a spus că trebuie avută mare grijă de Tudorel fiindcă în PSD nu ar prea exista oameni de calibrul lui.

Ei, asta-i bună! Chiar să fi ajuns tudorelul unitatea de măsură a nemerniciei? Cinstitul, patriotul Claudiu Manda (când te numeşte astfel Liviu Dragnea ar trebui să cazi serios pe gânduri) speră că totuşi PSD va găsi pe cineva mai sprinten. Poate pe insul de la Tineret şi Sport care a luat nota 2 la examenul de titularizare?

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro