Unica soluţie democratică: amânarea alegerilor parlamentare!

Alegerile locale au trecut, iar avalanşa de politicieni infectaţi cu COVID-19 arată, indubitabil, că activităţile electorale sunt un factor care determină creşterea semnificativă a ratei de infectare, implicit a numărului victimelor.

Din fericire, Constituţia României este suficient de bine construită iar pentru cazuri întemeiate alegerile parlamentare pot fi amânate. Iată argumentele pentru care consider că alegerile parlamentare trebuie amânate pentru luna martie 2021:

1. Un scrutin nu reprezintă „esenţa democraţiei”, după cum se clamează în mod fals, dacă nu sunt create condiţiile rezonabile pentru ca oferta electorală a partidelor să fie cunoscută şi dezbătută în societate. Contextul pandemiei şi măsurile de limitare a interacţiunilor între cetăţeni (întruniri de maxim 50 de persoane) viciaza în mod semnificativ calitatea procesului electoral. Argumentul că subiectele electorale pot fi dezbătute la televiziuni, radio sau în social media este nedemocratic, deoarece se limitează dreptul cetăţenilor la a fi pe deplin informaţi în legătură cu proiectele partidelor politice şi/sau candidaţilor independenţi, prin interacţiune directă cu candidaţii.

2. Actul în sine al votului, chiar ziua alegerilor, se poate să nu prezinte un mare risc de contaminare, însă activităţile electorale, desfăşurate de toate partidele în timpul campaniei electorale, au constituit un factor semnificativ de risc.  În mod evident, partidele vor utiliza orice mijloace pentru a câştiga simpatia alegătorilor, crescând astfel riscul de infectare.

3. Desfăşurarea scrutinului parlamentar într-un context dominat de frică afectează rata de participare la vot, persoanele care se simt mai vulnerabile preferând să absenteze. Organizarea alegerilor, ştiind că unii cetăţeni nu-şi vor exprima opţiunea politică, arată lipsa de respect faţă de cetăţeni. Autoritatea Electorală Permanentă, în baza datelor colectate la alegeri, ar trebui să prezinte un raport în care să arate, comparativ, ce categorii de vârstă au avut o rată de participare mai mică la scrutinul din 27 septembrie a.c., prin comparaţie cu precedentele scrutine şi structura socio-demografică a ţării.

4. Este adevărat că nu există argumente incontestabile că până în primăvara anului viitor comportamentul cetăţenilor se va schimba radical, respectiv că un vaccin va fi disponibil la scară universală. Însă, comunicările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că cel puţin un vaccin ar putea deveni disponibil pentru administrare în condiţii de siguranţă cel târziu în luna ianuarie 2021. Ca atare, ar putea fi vaccinate şi în România categoriile cu cel mai mare risc de a face forme grave ale infecţiei, iar după aceea, chiar dacă până în martie 2021 nu se va putea produce imunizarea în masă a populaţiei, activităţile vor putea fi desfăşurate cât mai aproape de normalitate.

Amânarea alegerilor ar trebui să fie obiectul unui acord parlamentar transpartinic, iar în acest pact, eventual mijlocit de Preşedintele Republicii, deşi aceasta şi-a pierdut calitatea de autentic garant al apărării valorilor constituţionale, prin implicarea în campania electorală de partea unuia dintre competitori, ar trebui să fie inclus şi un moratoriu asupra proiectelor legislative care presupun cheltuieli financiare semnificative. În schimb, guvernul va prezenta parlamentului, potrivit obligaţiilor legale, un proiect de buget realist şi sustenabil pentru anul 2021. Să nu uităm: politicienii trebuie să fie în slujba cetăţenilor, nu invers!