Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii

Terenuri agricole din România

Proprietarii de teren din România care doresc să-şi vândă proprietăţile cetăţenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ba, mai mult, aceştia pot păstra terenul pe numele lor şi îl pot folosi, a declarat Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti într-un interviu oferit portalului szekelyhon.ro.

De la 1 ianuarie 2014, cetăţenii comunitari pot cumpăra teren agricol în România, iar Guvernul de la Budapesta pregăteşte o ofertă pentru susţinerea cetăţenilor maghiari care doresc să intre pe piaţa funciară din Transilvania, aşa cum anunţă Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti.

„Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este că, în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii. Desigur, se pune problema ce va face statul maghiar cu un teren, care de exemplu, se află la marginea unui mic sat din Secuime? În acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze“, a explicat diplomatul maghiar pentru portalul szekelyhon.ro, pe 4 ianuarie.

Potrivit ataşatului, după ce sistemul va fi funcţional, proprietarul trebuie doar să se prezinte la viitoarele birouri (deschise de Guvernul maghiar pentru acest program). Funcţionarii de la birourile respective vor evalua terenul la faţa locului şi vor face o ofertă.

„Dacă această ofertă nu este acceptată, proprietarul merge pe piaţa liberă; dacă spune da, primeşte o rentă viageră şi, până la moarte, terenul rămâne pe numele său şi îl poate folosi“, a adăugat diplomatul maghiar.

„Piaţa este liberă, poate să vină oricine“

Szabo Jozsef Andor nu se aşteaptă la un război diplomatic între cele două state, deoarece principiile UE susţin în mod neechivoc libera circulaţie a capitalului şi libertatea de alegere a domiciliului şi a locului de muncă. „Dacă statul român este în stare să-şi apere terenurile agricole şi proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine – nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez care doreşte să cumpere“, a motivat Szabo.

Planul guvernului maghiar a fost reconfirmat de Szabo Jozsef Andor, două zile mai târziu, într-un interviu oferit postului de radio Erdely FM - relatat de site/ul de limbă maghiară transindex.ro.
„Statul maghiar ar cumpăra terenuri agricole în Ardeal. Budapesta are un proiect în acest sens, care va fi demarat dacă acesta va putea fi pus în concordanţă cu noua lege funciară din România“, a spus Szabo Jozsef pentru postul de radio Erdely FM.

Ataşatul a declarat că statul maghiar doreşte astfel să sprijine rămânerea pe pământul natal a maghiarilor din Transilvania. „Dacă cineva îmbătrâneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, când vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi întrebarea este: acea persoană ce face cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau al unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură şi să rămână în localităţile de baştină“, a mai spus Szabo Jozsef.

Ambasada neagă interviul

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Exerne din Ungaria a negat ştirea pentru cotidianul maghiar „Nepszabadsag“, spunând că „a fost doar o idee, nu un program“, iar ambasadorul Ungariei la Bucuresti, Zakonyi Botond, a negat însuşi faptul că subordonatul său ar fi dat un interviu.  Semnatarul interviului, Szucher Ervin insista asupra existentei interviului si a prezentat inregistrarea acestuia pe telefon

„Nepszabadsag“ l-a cautat pe Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, însă acesta a refuzat să faca declaratii şi a rugat jurnaliştii să se adreseze direct ambasadorului.

Liber la terenuri

De la 1 ianuarie 2014, România a liberalizat piaţa funciară, conform angajamentelor asumate la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, cetăţenii români, cetăţenii altui stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat care este parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la acordul privind spaţiul Economic European.

Parlamentul a adoptat în decembrie 2013, chiar înainte de Crăciun, o lege care reglementeaza vânzarea de teren agricol în extravilan către persoanele fizice, împunand anumite drepturi de preempţiune la cumpărare. Pentru a inta in vigoare, legea trebuie să fie promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

Citiţi şi:

Străinii vor putea cumpăra mai uşor terenuri agricole din România. Ce restricţii au fost eliminate Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege.

EDITORIAL Proprietatea, suveranitatea economică şi integrarea europeană Începând cu 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România. Unii au exprimat motive de îngrijorare. Alţii susţin că măsura nu va avea un impact semnificativ deoarece şi până acum astfel de tranzacţii s-au operat prin intermediul societăţilor comerciale. Totuşi, anume semne de întrebare rămân, dovadă că statul propune unele măsuri de protecţie.