Unde au greşit grav Iohannis şi Orban. Au ignorat avertismentele şi prăpastia spre care se îndrepta bugetul României

FOTO Inquam Photos

Pe parcursul anului 2020 au tot venit semnale şi avertismente din toate părţile: de la BNR, Consiliul Fiscal, UE, experţi independenţi români şi străini. Care spuneau la unison că bugetul României merge într-o direcţie greşită şi va sfârşi în prăpastie. Preşedintele Iohannis a declarat că „l-am întrebat pe ministrul de Finanţe dacă avem bani şi mi-a spus că da”. Ce să cred, că s-a lăsat dus de nas de Florin Cîţu?

Semnalele unor instituţii şi specialişti n-au fost băgate în seamă

Le-am preluat şi eu în articolele mele. Toate aceste avertismente spuneau că, la un moment dat, bugetul nu va face faţă cheltuielilor legate de funcţionarea statului. Guvernul Orban a avut timp patru luni, până la pandemie, în care putea începe restructurarea aparatului bugetar. N-a mişcat un deget, de teama pierderii alegerilor. Pe care tot le-a pierdut.

Până şi Teodorovici a declarat că 20% dintre bugetari nu fac nimic. Plimbă hârtii. FMI este şi mai categoric: 30%! Doar Florin Cîţu vedea că fiecare bugetar este util la locul său de muncă.

Pe urmă au crezut că pandemia şi eliminarea pragului de 3% pentru deficite bugetare în UE,  le permit să împrumute oricât. Şi au împrumutat 100 miliarde de lei. Doar că aceşti bani trebuie şi înapoiaţi. Cu dobânzi cu tot. Iar agenţiile de rating şi creditorii nu ţin cont de pandemie, ci doar de capacitatea celui care se împrumuta de a înapoia banii. Ei bine, preşedintele Iohannis şi premierul Orban nu şi-au făcut astfel de socoteli. Au mers pe mâna lui Cîţu, cu revenirea în „V” a economiei, cu  asigurarea dată de Cîţu că economia României va ajunge una dintre cele mai performante din Europa! Afirmaţia care a stârnit râsete printre specialişti. Doar Iohannis şi Orban l-au crezut.

Aveam şi experienţa anilor 2009-2010. In anul 2009, an electoral, când la sfârşit de an aveam alegeri prezidenţiale, nu s-a luat nici o măsură pentru temperarea deficitului bugetar. Am terminat anul cu un deficit de 6%. Ei bine, în 2010 România a devenit nefinanţabilă. Se mai putea împrumuta doar la dobânzi imense şi pe termen scurt. Atunci au fost tăiate salariile bugetarilor cu 25%, şi ne-am dus cu căciula în mână la FMI, cea care pune condiţii „groaznice” (Florin Cîţu) pentru acordarea împrumuturilor. Am uitat toate astea în decurs de 10 ani?

Şefii de stat şi de guvern nu pot funcţiona în paradigma „wishful tinking”. Nu au voie să se lase păcăliţi de un neica nimeni, chiar ministru de Finanţe. Între avertismentele BNR, ale Consiliului Fiscal, UE, specialişti, şi optimismul în formă de „V” a lui Florin Cîţu, au ales a doua variantă. Şi acum plătesc situaţia explozivă în care se află bugetul de stat.

Urmează demonstraţii, greve, manifestaţii, împotriva guvernului coaliţiei şi a preşedintelui Iohannis care a girat toată această politică bugetară, prin aprecieri repetate la adresa guvernului Orban. Dacă Orban a fugit, din laşitate, de la conducerea guvernului, Iohannis nu are unde să fugă. Va trebui să răspundă la întrebările ziariştilor apropos de situaţia bugetară a ţării. Sau nu mai ţine conferinţe de presă!

La 26 februarie 2020, în Raportul de ţară privind România,  Comisia Europeană a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilităţile sunt legate de competitivitatea prin costuri şi de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste şi al unui mediu de afaceri imprevizibil.

„Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice ale României era deja în pericol înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19 ca urmare a deficitelor bugetare ridicate şi a creşterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populaţiei, în special a pensiilor. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15 % în septembrie 2019 şi, în temeiul unei legi privind pensiile adoptate în vara anului 2019, urmează să fie majorate cu 40 % în septembrie 2020”.

Ce spunea dl Cîţu:

„Bineînţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

  Comisia Europeană:

„Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condiţiile menţinerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al României va fi de -9,2 % din PIB în 2020 şi de -11,4 % din PIB în 2021. Comisia estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 46,2 % în 2020”.

Dl Cîţu:

„Economia va ieşi mult mai bine decât ne aşteptam din această criză. Ştiu că am spus că au scăzut încasările, dar acum companiile au revenit, plătesc la timp şi estimez că în aprilie vom încheia mai bine decât credeam”. „Încasările sunt „puţin” sub nivelul de anul trecut.”

Comisia Europeană:

„Reforma administraţiei publice stagnează. Nu s-a instituit un cadru eficient pentru planificarea strategică şi bugetară, ceea ce se reflectă negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a ţării, asupra stabilirii priorităţilor de acţiune şi asupra coordonării politicilor la nivel central şi local”.

„Birocraţia şi capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetăţenilor şi a întreprinderilor, mai ales în timpul crizei. Procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înfiinţării de întreprinderi şi cerinţele impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, prin diferite acte legislative şi administrative, împiedică dezvoltarea într-o măsură mai mare a pieţei”

Ei bine, Iohannis şi Orban n-au crezut ce spune Comisia Europeană, l-au crezut pe Florin Cîţu. Acum vedem unde s-a ajuns.

Pandemia nu este o scuză. S-a văzut, după preluarea guvernării, ca premierul Orban nu are de gând să treacă la restructurarea aparatului bugetar, de teamă să nu piardă alegerile. I-a protejat pe cei 1,3 milioane de bugetari, şi i-a nemulţumit pe cei 5,2 milioane de pensionari, pentru că nu le-a mărit pensiile cu cât spune legea. Ce a contat mai mult în alegeri? Cei 1,3 milioane sau cei 5,2 milioane? Având motivaţia dată de pandemie, cu atât mai mult guvernul trebuia să treacă la restructurarea aparatului bugetar, la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului.

Că situaţia finanţării României este gravă stă mărturie şi amânarea bugetului pe 2021 pentru prezentare în parlament la sfârşitul lui ianuarie şi dezbatere  în februarie. Explicaţia este următoarea. Florin Cîţu a promis agenţiilor de rating că în bugetul pe 2021 vor vedea reechilibrarea situaţiei financiare a bugetului României. Cum asta nu prea este posibil, fără reduceri masive de personal bugetar, Florin Cîţu amână cât mai mult momentul în care agenţiile de rating şi creditorii vor privi  spre România ca la un „junk”.

Concluzie

Preşedintele Iohannis şi premierul Orban nu au nici o scuză. În loc să dea crezare avertismentelor venite de la instituţii şi experţi independenţi, s-au făcut că plouă. Şi i-au dat crezare lui Florin Cîţu. Iar greul de abia acum începe. Posibil ca în ianuarie CCR să spună că trebuie respectată legea de mărire a pensiilor cu 40%. La câte insulte şi-a luat de la Orban şi alţi miniştri, nu m-ar mira dacă va da acest verdict. Să vedem atunci pe unde va scoate cămaşa guvernul Cîţu!