Un program Start-up Nation destinat agriculturii ar putea scoate România din criza economică globală post-pandemie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La nivelul conducerii statului ar trebui să apară decizii şi scenarii pentru situaţia economică post-pandemie. Economia „globală” se va opri, pentru un timp mai lung sau mai scurt, acest lucru e clar. La un moment dat, fiecare ţară va fi pe cont propriu. Inclusiv pentru asigurarea hranei cetăţenilor săi. România are o oportunitate imensă, o agricultură cu 6 milioane de hectare nelucrate.

Merită un imbold financiar masiv din partea statului român, pentru ca apoi agricultura să asigure hrană populaţiei şi să contribuie masiv la creşterea PIB-ului nostru

Avantajele de acum ale agricuturii româneşti

Avem deja un număr de fermieri, cu afaceri mai mari sau mai mici, care n-au crescut afacerea pentru că România şi-a luat produse alimentare din exterior. Pentru că nu avem fabrici de prelucrare a materiei prime, altfel de bună calitate şi ecologică. Fermierii nu găseau forţă de muncă sezonieră, pentru că o parte dintre muncitori plecau în alte ţări, pentru salarii mai bune. Cel puţin în următorul sezon agricol nu se mai pune problema să plece. Germania a şi anunţat că închide graniţele pentru muncitorii sezonieri.

Au revenit în ţara câteva sute de mii de români, rămaşi fără slujbe în ţări din UE. Numărul acestora se va ridica spre un umilion, poate chiar mai mulţi. Nici în România nu au unde să se angajeze, aşa că se vor îndrepta spre agricultură.

Şi românii rămaşi fără slujbe în România vor accepta angajări sezoniere, pe bani şi/sau produse alimentare.

O altă parte din populaţie va face agricultură de subzistenţă, pe terenurile şi curţile lor sau ale rudelor din rural.

Riscurile de propagare a coronavirusului este mic în rural. „Depărtarea socială” este asigurată de distanţa dintre gospodării, şi lipsa motivelor pentru care s-ar întruni mai mult de 8 oameni. Până şi bisericile îşi reduc activitatea, conform dispoziţiilor Ordonanţelor militare de până acum. Şi imunizarea în masă se produce fără intervenţia sistemului medical, care în rural străluceşte prin absenţă. Aşa că oamenii contaminaţi fie se vindecă singuri, fie renunţă să mai ceară ajutor de la spitalele urbane, care pică unul după altul, după cum se vede deja.

Agricultura are nevoie de o infuzie de capital rapidă şi cu birocraţie redusă

Suntem la început de sezon în agricultură. Se pregătesc terenurile, se face rost de răsaduri şi seminţe pentru legumicultură. Încă mai avem aduse  în ţara suficiente produse pentru pregătirea solariilor, a grădinilor şi a lanurilor de cereale. Un program Start-up Nation, desfăşurat rapid şi cu birocraţie redusă, ar ajuta mult agricultura la acest moment. Statul să garanteze şi împrumuturile de la bănci, achitând acestora dobânda cerută fermierilor. Forţa de muncă există, şi încă din belşug. Formată din românii care-şi pierd slujbele la oraş, şi cei care revin din alte ţări ale UE.

Fermierii mai au o certitudine. Oamenii se pot lipsi de multe, dar de mâncare nu. În momentul când importurile de alimente vor scădea, din cauza blocării economiilor din ţări UE, şi din cauză că fermierii străini vor trebui să-şi hrănească mai întâii propriile populaţii, banii românilor destinaţi alimentelor se vor îndrepta către fermierii noştri. Şi nu puţini. De aici va veni al doilea imbold masiv pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Cu sume mari de bani, garantate de stat, fermierii români ar putea:

  • Să achiziţioneze utilaje şi maşini agricole care acum le lipsesc;
  • Să cumpere răsaduri şi seminţe, inclusiv din alte ţări ale UE;
  • Să dezvolte şi amplifice spaţiile de depozitare, de prelucrare a produselor agricole;
  • Să iniţieze construcţia de mici făbricuţe dedicate prelucrării şi, mai ales, ambalării produselor noastre agricole;
  • Este absolut necesară apariţia unor firme care să se ocupe de colectarea produselor agricole româneşti şi livrarea acestora către hipermarketuri. Chiar marile lanţuri de magazine vor pune în operă astfel de filiere de colectare;
  • Hipermarketurile au şi ele resurse şi specialişti să pună în funcţie mici spaţii de prelucrare şi ambalare a mărfurilor aduse de la producători;
  • Sunt posibile şi investiţii masive din alte ţări, de exemplu pe terenurile deja achiziţionate de străini, care vor intui ce surse de venituri le oferă actuala situaţie economică globală. Şi investitorii romani, care acum nu se ocupa de agricultură, vor intui avantajele banilor investiţi acum in afaceri legate de productia agrară;
  • Fermele din zootehnie se pot dezvolta rapid, prin achiziţionarea de utilaje şi angajarea de personal. Ele se califică primele pentru a primi sprijin financiar din partea statului;
  • Crescătorii de animale îşi pot dezvolta afacerile, cu ajutorul sumelor de bani primite sau împrumutate cu ajutorul statului.

Agricultura României poate hrăni 80 de milioane de oameni. Depinde de statul român să înţeleagă această oportunitate şi să treacă imediat la acţiune pentru dezvoltarea acestui sector, puţin afectat de pandemia de coronavirus. Si ADS, Administraţia Domeniilor Statului, ar trebui să-şi reconsidere poziţia faţă de terenurile pe care le are, pentru a le introduce rapid in circuitul agricol.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite