Măsuri importante se discută în acest moment pentru întărirea securităţii frontierei est-europene, a „ţărilor din prima linie”, între care şi România, după cum recent a declarat preşedintele Barack Obama.

Dar, ce te faci când securitatea populaţiei este ameninţată direct, nu de rachete şi de tancuri, ci de infecţiile intraspitaliceşti? Când viaţa oamenilor depinde de concentraţia măsluită a unor dezinfectanţi, de medicamente expirate sau de ambulanţe care dispun, în mare, de aceleaşi dotări ca ale unui taxi mai încăpător?

Cam asta este situaţia în acest moment. De fapt, lucrurile se petrec în acest fel de zeci de ani, dar o serie de tragedii care a început la „Colectiv” anul trecut a arătat tuturor ce se întâmplă în sistemul de Sănătate.

În urma scandalurilor, premierul Cioloş şi-a asumat conducerea interimară a Ministerului.

„Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar, cu implicaţii serioase asupra vieţii românilor. Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete şi un plan pe termen lung”, a spus şi preşedintele Iohannis în cadrul discursului dedicat Zilei Europei. Asta arată gravitatea situaţiei.

Dacă vor să înceapă un proces care sa readucă încrederea în sistemul sanitar, preşedintele şi premierul nu au altă soluţie decât să mearagă până la capăt.

Jumătăţile de măsură, după care urmează abandonarea subiectului au fost modelul după care s-au făcut marile reforme în România.

De data asta oamenii trebuie să ştie ce s-a făcut şi ce nu s-a făcut fără să se mai arunce vina de la unii la alţii şi, la final, să rămână ca înainte.

Dacă SRI a informat, să se vadă pe cine a informat şi ce a informat. Nu este vorba despre dezvăluirea unor secrete de stat. Este vorba despre date care pot fi accesate de autorităţile competente şi apoi aduse la cunoştinţa opiniei publice fără lezarea niciunui aspect confidenţial.

Care dintre miniştri, premieri şi preşedinţi a primit informările respective? Asta nu poate fi un secret. Pentru că prin fişa postului toţi au dreptul să primească diverse informări. Problema este dacă au ştiut şi dacă da, de ce nu au luat măsuri.

SRI spune că a informat. SRI nu poate spune pe cine. Dar preşedintele ţării, CSAT pot cere o investigaţie, cum acelaşi lucru îl poate face şi Comisia parlamentară pentru controlul Serviciului de Informaţii.

Deja lucrurile au mers prea departe. Sistemul de sănătate devine prioritate zero. Păcat că nu avem un NATO şi pentru sistemul de sănătate care să apere populaţia României. În domeniul Sănătăţii trebuie să ne descurcăm de unii singuri. Ce am reuşit până acum, se vede.