Un experiment politic eşuat: Noul PNL

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

PNL a participat în ultimii cinci ani la două proiecte electorale diferite atât din punct de vedere al compoziţiei politice, cât şi al abordării obiectivelor propuse. Dacă USL a reprezentat un real succes din punct de vedere al performanţelor electorale, noul proiect politic, în care liberalii se regăsesc alături de fostul PDL, şi-a epuizat potenţialul odată cu alegerile prezidenţiale.

Alianţa cu PSD le-a adus vechilor liberali un număr impresionant de aleşi locali, parlamentari, funcţii guvernamentale şi, pentru o scurtă perioadă de timp, chiar funcţia de preşedinte al României, totul însă cu preţul distrugerii imaginii de partid democratic.

Noul PNL, experimentul politic ce îşi propune fuziunea a două mari partide de dreapta, se prefigurează deja a fi un mare eşec. Aflaţi permanent în defensivă, incapabili să genereze subiecte sau teme care să acapareze agenda media, prestaţia şi apariţiile liberalilor au impregnant la nivelul opiniei publice o puternică senzaţie de amatorism politic.

Alegerile locale bat la uşă, iar formaţiunea condusă de Blaga şi Gorghiu este în picaj electoral. Avantajul obţinut după câştigarea alegerilor prezidenţiale a fost irosit, deşi noul partid s-a poziţionat timp de un an de zile drept principalul partid de opoziţie.

Noul PNL a demonstrat că aritmetica electorală nu se potriveşte cu cea de pe hârtie. Adunate, procentele celor două partide nu reuşesc să asigure o cifră suficient de mare încât să depăşească scorul electoral pe care îl înregistrează social-democraţii în sondajele de opinie. Iar trendul liberalilor este unul descendent.

Cel mai recent studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – (IRES) dezvăluie o serie de date extrem de importante despre partidele politice şi evidenţiază starea de impotenţa politică pe care o traversează liberalii. Astfel, PNL este perceput ca fiind cel mai bun partid de 17% din cetăţeni. Totodată acelaşi procent de doar 17% din cetăţeni consideră că PNL reprezintă cel mai bine interesele străzii.

Explicaţiile pentru aceste cifre dezastruoase sunt simple. Dacă liderul este slab şi partidul este perceput ca fiind slab. Conducerea bicefală, cu un lider provenit din vechea generaţie de politicieni şi un reprezentant al noului val, ambii însă politicieni lipsiţi de carismă şi viziune, s-a dovedit a fi o soluţie dăunătoare partidului. Tandemul Blaga-Gorghiu nu a reuşit să imprime noului PNL imaginea unui partid puternic, capabil să devină o alternativă credibilă pe scena politică românească.

Programul de guvernare propus în primăvara anului trecut, un document foarte amplu, însă lipsit de conţinut şi substanţă, dar şi poziţionarea ambiguă în privinţa unor proiecte cu impact electoral, cum a fost de exemplu adoptarea Codului Fiscal, au generat percepţia că PNL este un partid prea puţin preocupat de problemele cetăţenilor. 

Infuzia de electorat nou, pe care liberalii au primit-o în urma alegerilor prezidenţiale, s-a disipat foarte rapid. Un electorat nervos, trezit la viaţă de pericolul ca un reprezentant al PSD să ajungă preşedintele României,  greu de manipulat sau de cumpărat şi indispus să accepte oferta politică învechită a liberalilor.

Incapacitatea leadershipului liberal de a proiecta imaginea unui partid puternic, capabil să satisfacă aşteptările unui public extrem de numeros, alături de liberalizarea pieţei politice, a generat o nouă fragmentare în zona de dreapta a spectrului politic.

Spaţiul lăsat liber de PNL este ocupat de proiectele politice noi care se conturează deja atât la nivel central, cât şi la nivel local, iar lideri precum Tăriceanu sau Băsescu reuşesc să exprime opinii şi poziţii politice extrem de articulate, ceea ce le permite să acumuleze capital politic.

Declinul liberalilor este accentuat şi de schimbările de ultimă oră care s-au produs în zona alianţelor politico-mediatice. Reacţiile negative stârnite în mediul on-line de oficializarea parteneriatului mediatic între preşedintele Iohannis şi Antena3 îl transformă pe acesta într-o piatră de moară pentru liberali în viitoarele alegeri electorale.

Atacul furibund lansat de liderii liberali la adresa premierului Cioloş, pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin, a evidenţiat, de asemenea, disperarea care a cuprins conducerea partidului. Coliziunea cu Cioloş, un personaj popular aflat în plină ascensiune electorală, mai ales după derapajul lui Iohannis, va cântări destul de greu în opţiunile celor care se vor prezenta la urne.

Poziţionat ca marele favorit al câştigării alegerilor din 2016, după creşterea abruptă, dar artificială, în sondajele de opinie, datorită asocierii cu Klaus Iohannis şi ocupării poziţiei de principal partid de dreapta, noul PNL sfârşeşte prin a dezamăgi crunt.

Liberalilor nu le-au rămas prea multe cărţi bune de jucat. Cel mult, aceştia pot spera să piardă onorabil. Realitatea este evidentă. Experimentul politic numit Noul PNL este un eşec de proporţii. Atât pentru cei care l-au gândit, cât şi pentru cei care l-au executat. Ce urmează după alegerile locale? O fuziune cu scântei sau o scindare din cauza rezultatelor care nu vor fi pe măsura aşteptărilor. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite