Un an de la căderea Guvernului Ponta. Culisele demisiei lui Ponta şi ce a însemnat un an pentru PSD în Opoziţie

Un an de la căderea Guvernului Ponta. Culisele demisiei lui Ponta şi ce a însemnat un an pentru PSD în Opoziţie

Gabriel Oprea a refuzat să demisioneze din Guvern, dar a fost forţat de Ponta, care a tras tot Guvernul după el. Liviu Dragnea a rămas să conducă un partid din Opoziţie FOTO Eduard Enea

La un an de la căderea Guvernului Ponta, „Adevărul“ reconstituie filmul demisiei lui Victor Ponta, generate de tragedia de la Colectiv. Specialiştii arată că partidele, în frunte cu PSD, nu au învăţat lecţia reformei, cerută de glasul străzii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astăzi se împlineşte un an de la momentul demisiei lui Victor Ponta, gest care a condus la căderea întregului Guvern PSD-UNPR-ALDE. Pierderea Puterii în urmă cu un an a însemnat pentru PSD o lovitură uriaşă, după aproape patru ani de guvernare. Pe lângă echipa lui Ponta din Guvern, o mulţime de social-democraţi care lucrau pentru stat şi-au pierdut locurile de muncă, fapt ce a condus la reproşuri interminabile din partea partidului, potrivit unor surse din PSD. După demisia sa, nimeni nu a mai ştiut nimic câteva luni de Victor Ponta, fostul premier refuzând să răspundă la telefon colegilor din PSD sau redacţiilor de ştiri. În tot acest timp, preşedintele PSD Liviu Dragnea a încercat, prin interpuşi, să-l arate pe Victor Ponta în faţa partidului drept singurul vinovat pentru piederea guvernării. De fapt, scaunul lui Ponta era zgâlţâit de Dragnea dinainte de tragedia de la Colectiv. „Adevărul“ reconstituie contextul politic dinainte de Colectiv şi turnura pe care a luat-o după tragedia petrecută în noaptea de 30 octombrie 2015.

Oprea şi Piedone au refuzat să demisioneze

După cele trei zile de doliu naţional şi după un marş al tăcerii în memoria victimelor de la Colectiv,  în seara de 3 noiembrie 2015, peste 30.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a cere  demisiile lui Victor Ponta, fostului vicepremier Gabriel Oprea şi fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Surse de la vârful PSD ne-au povestit că în tot acest timp, de la momentul producerii tragediei şi până în ziua de 3 noiembrie, mai mulţi social-democraţi i-au cerut lui Cristian Popescu Piedone să-i demită pe toţi directorii din Primărie, urmând ca el însuşi să-şi prezinte demisia. Pentru că Piedone a refuzat, argumentând că nu este vina sa, şi pentru că presiunea creştea în rândul societăţii, mai mulţi social-democraţi, împinşi de Liviu Dragnea, i-au solicitat lui Gabriel Oprea să-şi asume responsabilitatea morală pentru tragedia din Colectiv.

Gabriel Oprea a refuzat să-şi prezinte demisia şi le-a spus celorlalţi lideri ai coaliţiei să aştepte cinci zile pentru că emoţia va scădea, iar Strada se va retrage. Tot în ziua de 3 noiembrie a răsărit ideea, susţinută de cei mai mulţi social-democraţi şi de partenerii de guvernare, a unei contra-manifestaţii organizată de PSD pentru susţinerea lui Victor Ponta. Potrivit surselor noastre, cel care s-a opus a fost chiar Victor Ponta. În seara de 3 noiembrie, când protestatarii se aflau în Piaţă, Victor Ponta s-a întâlnit cu Gabriel Oprea, căruia i-a cerut personal să se retragă din Guvern.

Pentru că Oprea a refuzat, din nou, Victor Ponta a clacat şi a decis să fie el cel care demisionează, trăgând după el întreg Guvernul. Pentru că nu mai avea încotro, Oprea a spus că decizia a fost luată de comun acord. „În urma tragediei de la Colectiv am avut o discuţie între orele 21.00 – 23.00 cu prim ministrul Victor Ponta şi împreună am decis că trebuie să ascultăm glasul strazii, că prim-ministrul Victor Ponta trebuie să-şi depună mandatul“, a spus Oprea, după anunţul demisiei lui Ponta. A doua zi de dimineaţă, în jurul orei 09.30, Victor Ponta a mers acasă la Liviu Dragnea, preşedintele PSD, şi l-a anunţat că urmează să-şi depună mandatul de prim-ministru.

Demisia a fost anunţată de Dragnea

O oră mai târziu, Liviu Dragnea a anunţat, de la Parlament, demisia întregului Cabinet Ponta, deci ieşirea de la guvernare a PSD. „Unii parteneri de-ai noştri nu doresc să-şi asume nicio responsabilitate şi nu înţeleg că nu se mai poate face politică rupţi de societate şi de ceea ce cer oamenii. Deci, dacă ei nu-şi asumă, premierul a hotărât să-şi depună mandatul, pentru că nu se mai poate continua aşa”, a spus Liviu Dragnea. La 10.45, Victor Ponta a confirmat, de la Palatul Victoria, că a decis să-şi depună mandatul de prim-ministru. „Sper ca depunerea mandatului să satisfacă nevoile protestatarilor“, a explicat Ponta.

Potrivit mai multor surse din PSD şi din apropierea lui Ponta, Liviu Dragnea nu a făcut presiuni asupra premierului să demisioneze, decizia aparţinându-i în totalitate. Cu toate astea, relaţia dintre Victor Ponta şi Liviu Dragnea scârţâia de ceva vreme, iar Ponta ştia de dorinţa lui Dragnea de a-l schimba din fruntea Guvernului pentru că din poziţia aceasta îi era ameninţată funcţia de şef al PSD.

Înainte de tragedia din Colectiv, preşedintele PSD Liviu Dragnea a transmis mai multe mesaje către preşedintele Klaus Iohannis, în care îşi arăta disponibilitatea de a negocia retragerea sprijinului politic lui Victor Ponta. Dragnea nu a demarat nicio acţiune în acest sens pentru că de la Cotroceni nu a primit niciun răspuns, deci nu avea nicio garanţie că dacă îi retrage sprijinul lui Ponta, Iohannis va desemna un premier propus de PSD. Abia după ce Ponta şi-a depus mandatul de premier, Cristian Popescu Piedone, nemaiavând încotro, a anunţat că îşi dă demisia din funcţia de primar.

Oprea voia, din nou, la guvernare

După anunţul demisiei lui Ponta, toţi liderii coaliţiei de guvernare – Liviu Dragnea, Călin Popescu Tărcieanu, Daniel Constantin, Gabriel Oprea – s-au întâlnit, la Parlament, în biroul lui Valeriu Zgonea, pe atunci preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru a decide mandatul cu care se vor prezenta la Cotroceni. După o şedinţă de o oră, Gabriel Oprea a anunţat că el nu va mai face parte din viitorul guvern, însă partidul pe care îl conduce, UNPR, va avea portofolii. Demisiile celor trei nu au potolit spiritele, care s-au încins şi mai tare. Valul de proteste a continuat şi a doua seară, protestatararii, în număr şi mai mare, cerând înnoirea întregii clase politice.

„Niciun partid nu arată că a invătat foarte mult din tragedia de la Colectiv. Unele au început să aplice criteriile de integritate la vârf, vezi PNL în cazurile Orban şi Blaga, prin demişii şi retragerea candidaturilor. Alţii, vezi PSD, în cazul Dragnea, au incălcat propriul regulament şi au reinterpretat criteriile de integritate, astfel că au păstrat în funcţie un condamnat pe care îl susţin ca prim-ministru. Dar şi la PNL sunt pe listele de candidaţi nume controversate, ceea ce arată că reforma partidelor nu e incheiată“, explică analistul politic, Antonio Momoc.

„Cei 40% sunt alegători conservatori“

Deşi părea îngenuncheat în urma tragediei din Colectiv, PSD reuşeşte după un an să-şi conserve poziţia fruntaşă în sondaje. „PSD este mai întărit pentru că, în primele şase luni, nu s-a văzut o coordonare pe triunghiul Cotroceni-Victoria-PNL şi în consecinţă PNL a decontat acest lucru ca procente iar, PSD a redevenit partidul lider în sondaje“, a precizat consultantul Radu Magdin.

Analistul politic arată că strategia electorală a PSD este mult mai bine conturată în comparaţie cu cea a Guvernului şi PNL, care ezită de multe ori. „PSD e mai emoţional şi pune accentul pe câteva mari linii de atac şi pe ştampile dure gen «guvernul zero», încercând să devină în mintea românilor «partidul patriotic, care are grijă de interesele tale, nu de ale străinilor sau ale lui Soros». PSD punctează astfel, cu propuneri concrete pentru fanii săi, mai ales în zonă de politici sociale, cât şi pe campanie negativă demonizand guvernul şi Preşedintele ca făcând jocuri străine.

Totodată, PSD joacă cartea conservatoare din punct de vedere valoric, combătând ideea că sprijinul pentru Coaliţia pentru familie este «fanatism religios», şi pozitionandu-se astfel în antiteză cu Preşedintele Iohannis. În rezumat, PSD stă confortabil în jur de +/- 40% pentru că este o frumuseţe de partid conservator de dreaptă care periodic mai are instincte compensatorii de stânga“, mai explică Magdin.

Momoc crede că electoratul captiv va vota cu PSD, indifirent de situaţie. „Cei 40% sunt alegători ideologici şi conservatori, care văd în PSD apărătorul intereselor bugetarilor şi ale claselor nevoiaşe. Pensionari, asistaţi etc.“, mai spune Momoc.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările