Ultima şansă prin care Parlamentul poate aplica cerinţele Comisiei de la Veneţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Singura dintre cele trei legi ale Justiţiei care, teoretic, ar mai putea fi îndreptată de Parlament după criticile dure ale Comisiei de la Veneţia este cea care stabileşte procedura de numire a procurorilor-şefi, o miză extrem de importantă în contextul demiterii Laurei Codruţa Kovesi. Iată care sunt scenariile prin care sfaturile Comisiei de la Veneţia să fie, cât de cât, aplicate. În caz contrar, România riscă un raport MCV defavorabil

Comisia de la Veneţia, cel mai prestigios for de drept constituţional european, a desfiinţat, cu argumente juridice, modificările operate de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la cele trei ale Justiţiei. Numai că sfaturile experţilor europeni au toate şansele să rămâne la stadiul de vorbe-n vânt. Motivele? Dezinteresul majorităţii PSD-ALDE şi faza avansată a celor trei legi în drumul spre intrarea în vigoare.

Spre exemplu, Legea privind organizarea judiciară (304/2004) şi Legea privind organizarea CSM (317/2004) au fost analizate de Curtea Constituţională (CCR) şi trimise spre promulgare preşedintelui Iohannis. Şeful statului şi-a epuizat toate căile de atac: nu mai poate să retrimită legile în Parlament, pentru reexaminare, şi nici să le mai conteste la CCR. Iohannis are la dispoziţie 10 zile pentru a le promulga, deci sunt ca şi intrate în vigoare, deşi legea 304/2004 prevede înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor, decizie considerată inoportună de către Comisia de la Veneţia.

CCR, taxată de experţii europeni
Singurul text care mai poate fi modificat în funcţie de recomandările experţilor europeni este Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Lege prevede modalitatea de numire a procurorilor-şefi şi este extrem de importantă, mai ales în contextul actual, în care majoritatea PSD-ALDE a propus deja un nou şef la conducerea DIICOT şi a început selecţia pentru şefia DNA, după ce Iohannis a fost obligat de CCR să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi.

Comisia de la Veneţia a recomandat ca procedura de numire şi de revocare a procurorilor-şefi să păstreze un echilibru între preşedintele ţării, CSM şi ministrul Justiţiei. Or, CCR tocmai rupsese acest echilibru prin decizia de a-l obliga pe şeful statului să accepte propounerea de revocare a şefei DNA înaintată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader. În acest context, Comisia de la Veneţia a bătut obrazul magistraţilor constituţionali, arătând că, în 2005, tot CCR a decis că rolul preşedintelui în procedura de numire a procurorilor nu poate fi pur formal. Pe scurt, e o discrepanţă imensă între decizia din 2005 şi cea din 2018. „Aceste judecăţi diferite sunt greu de reconciliat, iar situaţia constituţionala exactă pentru numirile procurorilor-şef ramane în acest fel neclară“, noteaza Comisia de la Veneţia.

Legea aflată acum în vigoare îi oferă preşedintelui puterea de refuza la nesfârşit, dar motivat, propunerile făcute de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA sau DIICOT. În forma modificată de PSD, legea 303/2004 îl lasă lui Klaus Iohannis posibilitatea de a refuza doar o singură dată propunerea ministrului Justiţiei.

Recomandările cuprinse în opinia Comisiei de la Veneţia trebuie valorificate, astfel încât lupta împotriva corupţiei să continue. Klaus Iohannis, preşedinte

Legea 303/2004, care prevede modalitatea de numire şi de revocare a procurorilor, se află în prezent pe masa CCR, după ce a fost contestată de PNL şi USR pentru a treia oară la CCR. Decizia Curţii va fi cam ultima şansă ca legea să fie pusă în acord cu cerinţele Comisie de la Veneţia. Cel mai bun scenariu posibil sună în felul următor: Curtea acceptă – măcar parţial - sesizarea Opoziţiei, retrimite legea în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR, iar majoritatea PSD-ALDE modifică textul legii astfel încât să ţină cont nu doar de hotărârea CCR, cât şi de sfaturile Comisiei de la Veneţia. De altfel, preşedintele Klaus Iohannis  a solicitat Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, să nu ignore recomandările organismului european. „În vederea garantării independenţei justiţiei şi a consolidării statului de drept din România, recomandările cuprinse în opinia Comisiei de la Veneţia trebuie valorificate, astfel încât lupta împotriva corupţiei să continue“, a cerut Iohannis.

Numai că e greu de crezut că PSD va accepta să-i ofere din nou preşedintelui puteri sporite în procedura de numire a procurorilor-şefi, după ce i-a tăiat constant din atribuţii. „Acest draft dă o palmă lui Klaus Iohannis, partidelor de opoziţie şi haştagiştilor“, a spus deputatul PSD Eugen Nicolicea, după ce Comisia de la Veneţia a publicat raportul care conţine critici extrem de dure la adresa Puterii, nicidecum la adresa Opoziţiei sau a preşedintelui Iohannis.

Există şi un scenariu favorabil PSD: sesizarea Opoziţiei la legea 303/2004 să fie respinsă de CCR, în condiţiile în care este pentru a treia oară când legea va fi examinată de Curte. În acest caz, legea va ajunge la Cotroceni, de unde şeful statului poată să o mai întoarcă o dată la CCR, cu toate că şansele de reuşită ar fi infime, după cele trei sesizări ale Opoziţiei.

Am ţinut deja cont de recomandările Comisiei de la Veneţia. Acest material este consultativ,  e un fel de răspuns pentru delatorii de la PNL şi USR. Codrin Ştefănescu, secretar-general adjunct PSD

Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneţia

• Reconsiderarea sistemului de numire şi de demitere a procurorilor de rang înalt, menţinând rolul preşedintelui României şi al CSM activ, cu scopul de a asigura condiţii neutre şi o procedură în care influenţa ministrului Justiţiei să fie echilibrată. Practic, Comisia de la Veneţia a criticat decizia CCR care a stabilit că ministrul Justiţiei are putere totatlă în revocarea procurorilor-şefi.
• Abrogarea restricţiei impuse procurorilor şi judecătorilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare.
• Reexaminarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM.
• Abandonarea shemei de pensionare timpurie a magistraţilor. Reamintim că propunerea PSD ar duce la depopularea masivă a instanţelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte şi Curţile de Apel.
• Abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile date de procurori care fac dosare.
• Reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Recursul la procurori specializaţi, combinat cu măsuri eficiente de prevenţie, este alternativa de dorit.
• În concluzie, experţii Comisiei de la Veneţia consideră şi că cele trei legi ar submina independenţa judecătorilor şi procurorilor români, dar şi încrederea publicului în sistemul judiciar.

Se anunţă noi critici din partea UE

Cerinţele Comisiei de la Veneţia ar caracter de recomandare, însă ignorarea lor ar atrage noi critici din partea Comisiei Europene. La sfârşitul anului trecut, în contextul modificărilor legilor justiţiei, Comisia Europeană publică raportul anual MCV, raport considerat a fi „unul extrem de critic”. „Proiectele succesive de modificare a «legilor Justiţiei» promovate prin Ministerul Justiţiei şi Parlament, cu ignorarea avizelor CSM şi a poziţiei ferme a corpului magistraţilor, trebuie imediat abandonate”, se arăta într-o analiză a Asociaţia Forumul Judecătorilor asupra raportului. În ianuarie 2018, Comisia Europeană lansează un apel dur cu privire la modificările aduse legilor justiţiei şi codurilor penale: "urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România; (...) Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse”. În luna aprilie, Grupul Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei (GRECO) „îşi exprimă îngrijorarea profundă” faţă de aceste modificări, notând un regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Documentul ia act de procesul de revocare din funcţie a şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, notând că „DNA-ul a fost ţinta unor critici venite din partea clasei politice în mod repetat, adeseori luând forma unor atacuri şi comentarii neadecvate venite din partea liderilor politici şi a unor persoane ce sunt anchetate şi trimise în judecată chiar de către DNA”. În aceeaşi luna, raportul anual al Departamentului de Stat al SUA notează că „fenomenul corupţei rămâne unul răspândit în România, şi că politicienii deţin media şi influenţează politica editorială”. În luna iulie, Comisia de la Veneţia dă publicităţii raportul preliminar asupra ţării noastre, document ce critică în termeni duri aceste modificări legislative ce „subminează independenţa sistemului de justiţiei, calitatea şi eficienţa sa, ceea car vor avea efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei”. ( Laureanţiu Sârbu)

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite