Dragnea va putea fi premier. Proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose: Condamnaţii penal vor putea fi membri ai Executivului dacă s-au reabilitat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose va abroga Legea de funcţionare a Guvernului (90/2001), care interzice unei persoane condamnate penal să facă parte din Executiv. Potrivit proiectului pregătit de Guvernul Tudose, de interdicţie vor scăpa condamnaţii care s-au reabilitat, scrie Profit.ro. Spre exemplu, perioada de reabilitare a lui Liviu Dragnea a fost stabilită la patru ani şi expiră în 2020.

UPDATE Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, condus de Sevil Shhaiideh, susţine că proiectul de Cod Administrativ, care i-ar permite unui condamnat penal să devină premier sau ministru după ce ispăşeşte perioada de reabilitare, a fost iniţiat de Guvernul Cioloş. Sevil Shhaideh nu spune însă că predecesorul său, Vasile Dîncu, unul dintre sfetnicii lui Liviu Dragnea, a fost cel care a elaborat proiectul, şi nu Guvernul Cioloş în ansamblu.

***

În prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor stabileşte că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)”.

Conform proiectului de lege pregătit acum de Guvernul Tudose şi analizat de Profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.

Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească.

Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă curpinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, şi nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanţei.

Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă şi introduce alte condiţii. 

Problema neconstituţionalităţii Legii 90/ 2001 a fost ridicată după ce PSD a câştigat alegerile legislative, la finele anului trecut, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, fiind în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, în aprilie 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu, fiind găsit vinovat de folosirea influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

De asemenea, completul a majorat şi termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani. Astfel, Dragnea apoate deveni premier în primăvara anului 2020.

După alegerile parlamentare, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Legea la Curtea Constituţională, care, deşi a respins ca inadmisibilă sesizarea prin majoritatea membrilor săi, a arătat că persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului dacă le-a expirat condamnarea, au fost reabilitate sau amnistiate. Curtea a stabilt că sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernuluidoar pentru persoanele  care sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă.

Judecătoarea Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Avocatul Poporului, dar a respins argumentele colegilor săi, argumentând că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcţie de demnitate publică, deoarece reabilitarea nu şterge condamnarea.  ”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite