Tudorel Toader şi Carmen Dan, criticaţi dur în Parlamentul European pentru OUG din Justiţie. „Vă cerem să nu luaţi nicio măsură care ar legaliza corupţia“

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi ministrul de Interne, Carmen Dan, au fost audiaţi în Comisia LIBE a Parlamentului European, unde au prezentat priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE în domeniile justiţie şi afaceri interne. Mai mulţi euroaleşi de la toate grupurile politice s-au arătat îngrjoraţi faţă de situaţia statului de drept din România, cerându-i luiToader să nu ia nicio măsură care ar legaliza, de fapt, corupţia.

Principalele declaraţii ale lui Tudorel Toader:

• Ne dorim să sporim încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, în proiectul şi viitorul UE.
• Urmează o perioadă cu provocări. Împreună sunt convins că le vom depăşi, că ne vom atinge obiectivele pe care ni le-am propus.
• Dorim o preşedinţie eficientă, bazată pe strânsă colaborare, orientată spre rezultate.
• Nu ne vom abate de la principiile generale directorare – respectul faţă de valorile comune, faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale, faţă de statul de drept.
• Parchetul european – nevoia înfiinţării e atât de evidentă încât nu sunt necesare argumente suplimentare. În termenul imediat următor, va fi demsemnat procurorul-şef european. Până în 31 martie trebuie să trimitem propunerile pentru procurorii europeni, România operaţionalizează procedura internă. Până în noiembrie trebuie operaţionalizat acest parchet.
• România va susţine cu toată convingerea extinderea competenţelor Parchetului European spre terorism într-o primă etapă. Dacă abordăm terorismul, în mod necesar vom aborda şi spălarea de bani, şi altele, şi altele, într-un timp scurt.

Roberta Metsola (PPE): Corupţia e antiteza a ceea ce reprezintă UE, ne îngrijorează situaţia din România. Am văzut cum cetăţenii europeni au fluturat cu pasiune stindardele europene în frig, am văzut şi Guvernul cum s-a dezlănţuit asupra celor care protestau paşnic. Mii de deţinuţi au fost eliberaţi. Pentru închisorile supraaglomerate nu ar trebuie noi facilităţi în locul eliberărilor? Vă asumaţi angajamentul că vă ve abţine să mai aduceti modificări în justiţie fără avizul Comisiei de la Venetia?

Josef Wiedenholzer (socialişti): În domeniul statului de drept, România mai are multe teme de casă de făcut, ar fi fost cazul şi în afara acestei preşedinţii. Ne interesează ca împreună cu Comisia să obtineti progres. Cum vă comportaţi în legatura cu procedurile faţă de Ungaria şi Polonia?

Helga Stevens (Conservatori): Acest stat ne îngrijorează cel mai tare din UE, fiind dată situaţia statului de drept, independenţa sistemului judiciar. Am studiat îndeaproape ce s-a întâmplat şi vă cerem să nu luaţi nicio măsură care ar legaliza de fapt corupţia. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum. Raportul recent MCV faţă de România a fost cel mai critic din toate timpurile. Cum răspundeti?

Sophie In’tveld (ALDE): Îmi exprim şi eu îngrijorarea faţă de corupţia din România. Sistemul european va funcţiona doar dacă toate statele europene aderează la aceleaşi standarde. Ne îngrijorează planul de a anula cam o sută de condamnări penale. Are de gând Guvernul să ţină cuvânt cu cuvânt de reocmandările Comisiei de la Veneţia?

Judith Sargentini (Verzi): Se conduce prin inţiativa exemplului. Iniţiativa de a da OUG pentru a anula sute de condamnări pe corupţie subminează încrederea reciprocă şi puneţi în pericol coeziunea europeană. Cum veţi aborda la consiliu procedura de articol 7 pentru Polonia şi Ungaria?

Monica Macovei: România merită stat de drept şi respectul UE. Şi eu, şi toţi vor să avem o preşedinţie de succes, dar pentru asta trebuie încredere. Cînd prezidati Consiliul JAI, trebuie să aveţi încrederea statelor membre.

Ministrul de Interne Carmen Dan, despre necesitatea aderării României şi Bulgariei la Schengen: "Apreciez susţinerea constantă a majorităţii statelor membre, a CE, Parlamentului European şi cred că aceste mesaje de susţinere dau greutate obiectivului nostru. Recentele dezbateri confirmă necesitatea unei decizii cât mai curând posibil în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei în Schengen. Este nevoie de unitate în abordarea acestei probleme, ci nu de crearea unei diferenţe artificiale între statele membre.Vreau să vă asigur că suntem pe deplin conştienţi că numai eforturile susţinute în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei vor contribui la consolidarea statului de drept şi ridicarea MCV. Suntem preocupaţi permanent atât pentru îmbunătăţirea cadrului normativ cât şi a instrumentelor necesare pentru combaterea corupţiei“

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader: UE este în inima românilor pentru au văzut şi s-au convins de acest spaţiu comun de libertate, de securitate la care au aderat. Statul de drept este o temă recurentă, la care aş răspunde prin faptul că statul de drept se structurează în momente diferite, în state diferite. Nu suntem toţi la aceeaşi linie pentru că avem istorii diferte pentru consolidarea statului de drept. Ce este comun? Statul de drept trebuie să funcţioneaze în baza Tratatelor. Statul de drept trebuie să funcţioneze prin asimilarea standardelor comune europene. Statul de drept trebuie să cunoască un proces ireversibil de construcţie. Statul de drept trebuie să se consolideze pe baza recomandărilor venite de la Comsiia de la Veneţia, care sunt diferite. Statul de drept trebuie să se consolideze în funcţie de deciziile CCR, care sunt fără cale de atac. Statul de drept trebuie să se consolideze pe baza jurispduenţei instanţelor europene. Sunt ţări care sancţionează demnitarul care îşi denigrează ţara. Dacă nu poate să-i aducă servicii, este obligat să nu-i aducă deservicii. 

Tudorel Toader, despre ordonanţa care va anula toate condamnările Curţii Supreme din ultimii cinci ani:

Nu ştiu câţi dintre dvs aveţi informaţia exactă a contextului. În nicio ţară nu rămâne o decizie a CCR nevalorificată. În nicio ţară instanţa supremă nu constituie completuri cu încălcarea legii. Din 2014, instanţa supremă nu a respectat această prevedere imperativă: doar patru din cinci judecători au fost traşi la sorţi. CCR a spus că din 2014 procesele au fost viciate. CCR a mai spus că a fost conflict de natură constituţională pentru că procurorii au încheiat protocoale secrete cu serviciile de informaţii. Noi nu vrem ca cineva să scape de pedeapsă, dar românului nu poţi să-i spui că a fost judecat de un complet ilegal constituit. Noi vrem redeschiderea dosarelor celor condamnaţi, dar şi a celor achitaţi, să vadă dacă a fost condamnat pe probe legal administrate. Deci nu se referă numai la condamnaţi, ci la toate procesle.