Trei cauze care au dus la eşecul USR. De ce a ratat Dan Barna turul doi

După ce a ratat turul doi, candidatul USR-PLUS Dan Barna a declarat ieri că nu intenţionează să demisioneze din fruntea partidului. În paralel, unii membri din USR au început să-l critice pe Barna, în timp ce alţii dau vina pe „Sistem”. Totuşi, sociologul Mircea Kivu afirmă că motivele pentru care Barna e pierdut cursa pentru locul doi sunt mai simple de atât: lipsa de notorietate şi inadecvarea la un public nou

Potrivit datelor publicate ieri de Biroul Electoral Central (BEC), Dan Barna a obţinut aproximativ 14% din voturi, în timp ce contracandidata lui pentru locul doi, Viorica Dăncilă, a primit aproximativ 23%. Acesta a obţinut cu mult sub scorul alianţei de la europarlamentare, acolo unde USR-PLUS a avut 22,4% din voturi. Nici în diaspora acesta nu a avut succes. După ce pe 27 mai alianţa reuşea să scoată 43,88%, acum Barna a primit doar 27,51%. Care e cauza eşecului? Sociologul Mircea Kivu a explicat pentru „Adevărul”  că acest lucru era previzibil, deoarece „oamenii care votează în Diaspora află mai târziu despre candidaţii noi”. Sociologul mai arată că Diaspora a fost întotdeauna anti-PSD, „şi de data asta l-a recunoscut ca principal oponent al PSD-ului pe Iohannis”, a adăugat Mircea Kivu.

Scorul slab al lui Barna a atras şi înţepăturile mai multor membri de partid. Deputatul Cosette Chichirău a vorbit ieri în presă despre „erorile strategice” ale preşedintelui formaţiunii, una dintre ele fiind lipsa de critică în campania electorală vizavi de mandatul lui Klaus Iohannis. „Iohannis e omul al cărui job şi-l dorea. Trebuie să arăţi ce a greşit acea persoană, de ce eşti tu mai bun. Nu poţi să te baţi pentru locul doi, dacă vrei să câştigi”, a subliniat Chichirău. Despre erori a vorbit şi deputatul Stelian Ion, care a afirmat că USR trebuia să intre la guvernare alături de PNL după ce a căzut guvernul Dăncilă.

USR caută vinovaţi

Dan Barna a ţinut ieri o conferinţă de presă în care a afirmat că-şi asumă responsabilitatea pentru eşec, dar a subliniat că nu-şi va da demisia de la şefia USR. „Suntem în continuare pe un drum în care credem foarte mult. Sunt încrezător pentru rezultatul Alianţei USR-PLUS la locale şi parlamentare Din păcate, bucata de Românie pe care m-am bazat şi în care am crezut este mai mică decât am anticipat”, a declarat Barna. Întrebat de jurnalişti şi despre ieşirea europarlamentarului Cristian Ghinea, care a dat vina pentru eşecul de la prezidenţiale pe „Sistem”, comparat cu retorica social-democraţilor cu „statul paralel”, liderul USR i-a găsit o scuză:  „A ratat un edit: sistemul PSD a fost mai tare”. Totodată, în discursul său în faţa presei, Barna a fost întrerupt de către preşedintele PLUS Dacian Cioloş când a început să vorbească despre lupta USR cu PSD. Cioloş i-a atras atenţia că Alianţa este formată dindouă partide, nu doar din USR.

În contextul rezultatului obţinut de cele două partide la alegerile prezidenţiale, la finalul săptămânii conducerile formaţiunilor se vor reuni pentru a discuta despre viitorul Alianţei USR-PLUS.

Trei cauze care au dus la eşec

Potrivit lui Mircea Kivu, candidatul USR-PLUS a pierdut cursa pentru turul doi la prezidenţiale din trei motive. „Cauza principală este că Barna nu are o notorietate suficientă, mai ales în mediul rural şi în oraşele mici. Acolo sunt mulţi oameni care pur şi simplu nu îl cunosc”, a explicat sociologul. Acesta mai adaugă că o altă cauză se referă la faptul că strategia de campanie la firul ierbii cu care USR a avut succes la europarlamentare nu a mai funcţionat. „Barna e numai unul. Spre deosebire de primăvară, când echipele de activişti ai partidului au putut lua legătura cu foarte mulţi oameni, acum sigur că ei l-au plimbat pe Barna de colo-colo, dar cât poate sa umble un om, cu câţi oameni poate să stea de vorbă un singur om într-o campanie electorală?”, s-a întrebat, retoric, Mircea Kivu.

Aceasta a mai relatat apoi că al treilea motiv pentru eşecul lui Barna este că nu s-a putut adresa şi unui alt public decât cel care vota deja USR. „Barna nu a reuşit să atragă electoratul din afara categoriei de tineri cu educaţie superioara din oraşele mari. Deci a ramas un fel de partid de nişă”, a conchis Mircea Kivu.