Trecutul l-a prins din urmă pe Toader. Cum a ajuns ministrul Justiţiei să fie combătut la CCR cu propriile-i argumente de pe vremea când era judecător

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În conflictul dintre Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, privind revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a arătat, în faţa Curţii Constituţionale, că Tudorel Toader una spunea ca judecător CCR, în 2008, şi cu totul alta susţine acum, ca ministru al Justiţiei

 CCR a amânat pentru 30 mai decizia privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Preşedintele României, după ce Klaus Ioahnnis a refuzat, conform legii, să o revoce pe Laura Codruţa Kövesi, la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. În faţa Curţii, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a arătat cum Tudorel Toader, cel care a fost avocatul Guvernului la CCR, se contrazice.

În 2008, Tudorel Toader era magistrat CCR şi judeca o sesizare la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În urmă cu 10 ani, pe acea speţă, Tudorel Toader făcea opinie separată faţă de restul judecătorilor CCR şi susţinea că procedura de numire sau de revocare a procurorilor-şefi (Parchetul General, DNA şi DIICOT) nu este prevăzută direct în Constituţie, ci este explicitată printr-o lege, mai pecis în Legea privind statulul magistraţilor, pe care Curtea o analiza în acel moment.

În esenţă, Tudorel Toader spunea atunci că numirea procurorilor în funcţii de conducere nu este prevăzută în Constituţie (după cum nici revocarea nu este), deci Parlamentul nu are constrângeri constituţionale de a o reglementa cum vrea prin lege. În consecinţă, a spus Simina Tănăsescu, diferendul dintre Tudorel Toader şi preşedinte nu rezidă în Constituţie, ci în lege - deci nu are cum să fie conflict juridic de natură constituţională. E cel mult conflict de natură legală, care se rezolvă în contenciosul administrativ, nu la CCR.

TRECUTUL L-A AJUNS DIN URMĂ PE TOADER
La distanţă de 10 ani, Tudorel Toader, de această dată din postura de ministru al Justiţiei în Guvernul PSD-ALDE, susţine că refuzul preşedintelui Iohannis de a accepta revocarea Laurei Codruţa Kövesi a generat un conflict de natură constituţională între două instituţii ale statului: pe de o parte Guvernul, care a propus revocarea, de cealaltă parte instituţia Preşedintelui, care a refuzat revocarea.

Contradicţia lui Tudorel Toader ţine în primul rând de gramatică: Iohannis nu putea să declanşeze un conflict constituţional, aşadar care contravine Constituţiei, plecând de la o prevedere care nu este stipulată în Constituţie. „Nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României, care are atribuţii explicitate in Constituţie, şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege“, a spus, în faţa Curţii, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.

„Ministrul Justiţiei este un înalt demnitar al statului român. Este conducătorul unui minister, parte componentă a Guvernului, care e un organ colectiv. Autoritatea de rang constituţional care îşi are atribuţiile explicitate in Constituţie rămâne Guvernul, nu Ministerul Justiţiei şi nu ministrul Justiţiei (care a propus revocarea şefei DNA - n.r). El este o autoritate publică, neindoit, dar nu o autoritate publică de rang constituţional“, a explicat Simina Tănăsescu, care a continuat: „Nu are cum să existe conflict juridic de natură constituţională pentru că între  preşedintele României şi guvernul României în speţa aceasta nu există raport juridic, nu s-a întâmplat nimic între şeful statului şi guvern cu privire la chestiunea în discuţie“.

Tehnic, revocarea a fost propusă de ministrul Justiţiei, nu de Guvern în ansamblu. În schimb, Guvernul a fost instituţia care a sesizat CCR pe existenţa unui conflict de natură constituţională, nu Ministerul Justiţiei, instituţia direct implicată în procesul de revocare a procurorului-şef DNA. De ce nu a cerut Ministerul Justiţie direct existenţa unui conflict cu Preşedintele? Pentru că în Constituţie sunt enumerate limitativ instituţiile care o pot face, iar ministerele nu se numără printre ele. Au acest drept Parlamentul, Preşedintele, Guvernul sau CSM.

MINISTRUL JUSTIŢIEI, AVOCATUL GUVERNULUI
De partea cealaltă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa judecătorilor CCR, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe Laura Codruţa Kövesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii. Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, a spus el, avea obligaţia să pună în aplicare decizia de revocare a Laurei Codruţa Kövesi. 

„Prin conduita sa, preşedintele a înţeles să înlăture a priori orice colaborare loială, să blocheze finalizarea procedurii de revocare. Pentru asigurarea simetriei actului juridic, preşedintele ar fi admis un decret de eliberare din funcţie. Simetria cere ca şi soluţia de refuz să se finalizat tot printr-un decret. Altcumva, preşedintele a blocat la jumătatea drumului procedura de revocare, nu a spus prin decret nu, a spus că nu este cazul prin oportunitate politică”, a explicat Toader.

Simina Tănăsescu a replicat spunând că deşi ministrul vorbeşte despre un blocaj instituţional, acesta nu a arătat în ce anume constă blocajul: „Refuzul preşedintelui nu face decât să închidă o procedură. Ministrul poate declanşa o altă procedură similară dacă doreşte, deci nu există niciun blocaj”, a arătat consilierul prezidenţial.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite