Trecerea de la structuri teritoriale judeţene la structuri regionale,  calea rapidă de reducere a cheltuielilor bugetare

Astăzi este termenul limită până la care miniştrii  trebiue să prezinte premierului Orban proiectele de HG privind reorganizarea şi funcţionarea ministerelor. Pe 30 decembrie, anul trecut, aceleaşi proiecte de HG au fost refuzate de premier, pentru că nu cuprindeau reducerile de personal cerute.

Reducerea drastică a cheltuielilor cu birocraţia statului este singura cale pentru a obţine banii de pensii şi salarii, pentru investiţii în infrastructură.

De la structuri teritoriale  judeţene, la structuri regionale

Conform informaţiilor furnizate de G4 Media, trei ministere sunt deja pregătite pentru trecerea la structuri teritoriale regionale, care să le înlocuiască pe cele judeţene. Este vorba de Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Ministerul Fondurilor Europene. Nu este o încălcare a  Constituţiei, care prevede împărţirea teritoriului ţării pe judeţe. Ministerele pot decide cum e mai eficientă funcţionarea lor, judeţele rămân, cu Consilii Judeţene şi toate celelalte atribuţii. Deja există precedente. ANAF şi SRI s-au reorganizat teritorial pe regiuni din 2013, respectiv 2019. Şi Poliţia de Frontieră este structurată pe regiuni.  Diferenţa  între 42 de judeţe şi 8 regiuni înseamnă o reducere drastică a numărului de Agenţii, Inspectorate, Inspecţii, Direcţii şi alte structuri teritoriale.

La Ministerul Muncii ar fi vizate de această trecere la structuri regionale: Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

La Ministerul de Interne se discută despre reorganizarea Jandarmeriei pe structuri regionale, iar la Ministerul Fondurilor Europene de gestionarea fondurilor europene din Programul Operaţional Regional (POR) pe structure regionale.

Iată trei miniştrii, de la Muncă, Interne, Fonduri Europene care au înţeles urgenţa şi importanţa acestui demers. Rămâne să vedem şi la celelalte ministere ce ce întâmplă.

De exemplu, la Ministerul Agriculturii nu văd necesitatea unor Direcţii Agricole Judeţene, în contextul în care toată agricultura este privată, şi există multe alte instituţii, APIA, ADS, care se ocupă de problemele legate de subvenţii, gestionarea terenurilor statului, etc. Ce să facă aceste Directii, sa-i sfătuiască pe agricultori ce să cultive?  Bănuiesc că premierul Orban va cere tuturor miniştrilor să procedeze la fel cu cei trei miniştri menţionaţi. Este un test al capacităţii premierului Orban de a se face ascultat de miniştrii săi.

Şi în ministere şi instituţii centrale este loc de reducere a personalului

După apariţia HG-urilor de reorganizare şi funcţionare a ministerelor vom face comparaţie între numărul de personal aprobat şi cel existent în prezent. Nu de alta, dar nu se face să spui că n-ai bani de alocaţiile copiilor, în schimb să plăteşti mii de funcţionari care taie frunze la câini prin ministere.

În proiectul de HG pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei şi Cercetării figurează 800 de posturi, mai mult decât numărul de personal existent acum în  cele două ministere, Educaţiei şi Cercetării, care s-au unificat. Ministerul Educaţiei a funcţionat şi cu 250 de funcţionari, acum are 16 Direcţii Generale care nu se ştie ce atribuţii au, dacă învăţământul românesc este ultimul din Europa la testele PISA, are 44% analfabeţi funcţionali şi 47% nu ştiu cele patru operaţii aritmetice. Existenţa mecanismelor de urmărire a eficienţei cheltuirii fondurilor alocate este mai importantă decât oricând, altfel banii dispar ca apa în nisip, fără să lase urme.

Până şi ministrul Teodorovici spunea că 20% din birocraţia statului taie frunze la câini. Nu are obiectul muncii. Şi-a înghiţit însă afirmaţia, când a fost luat în vizor de conducerea PSD. În 2004, România avea 850.000 de  bugetari, şi funcţiona, bine mersi. Acum are 1,2 milioane, deşi aplicaţiile informatice au explodat pur şi simplu, iar statele dezvoltate se bazează pe digitalizare pentru a funcţiona eficient şi simplu. Folosind digitalizarea, România ar putea funcţiona cu 650.000 de bugetari fără probleme deosebite.

Comparaţia cu alte ţări, care au un procent  de bugetari, din numarul total de angajati, mai mare comparativ cu România, cade când ne raportăm la PIB/locuitor. Ei îsi permit, noi nu.

Aici este testul principal al guvernării Iohannis-Orban. Sunt capabili să reducă costurile imense de funcţionare a statului român, sau nu sunt. Pentru că doar prin reducerea birocraţiei pot face rost de bani pentru investiţii, pentru infrastructură, pensii şi salarii, şi nu mai îndatorează generaţiile viitoare ca să huzurim noi în sistemul bugetar.