Trece PNL la PPE? O teorie despre ce ar putea urma după ruperea USL

Încep prin a pune o întrebare: de ce forţează Partidul Naţional Liberal ruperea USL acum, rapid, înainte de luna martie? O teorie ar fi că motivul real pentru ruperea USL este înscrierea PNL în PPE. Aceasta ar fi o decizie suprinzătoare, care ar genera anumite efecte pe termen scurt – până la europarlamentare, mediu - până la prezidenţiale şi lung.

Deja surse din PNL au anunţat organizarea unui Congres extraordinar până la alegerile europarlamentare, programate pentru 25 mai, în cadrul căruia să fie eliminată din Statut prevederea potrivit căreia PNL este membru al ALDE şi Internaţionalei Liberale. Avem o certitudine: un plan există! Aşadar, să trecem în revistă indiciile.

Procedura tehnică de aderare la PPE:

Valabilă pentru orice partid din orice ţară europeană, aceasta a fost explicată anul trecut de Kostas Sasmatzoglou, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European.

După depunerea solicitării şi documentaţiei oficiale de către reprezentanţii acelei formaţiuni, aceasta va fi analizată şi dezbătută într-un grup de lucru constituit la nivelul PPE, din care pot face parte reprezentanţi ai oricărei formaţiuni membre (inclusiv PDL şi UDMR).

Să ne amintim la acest punct de declaraţiile lui Adrian Papahagi din ianuarie 2013, care spunea că PNL a depus deja o cerere de afiliere la PPE. Liderul liberal Răducu Filipescu a şi confirmat că dosarul a fost depus şi se aşteaptă o decizie din partea popularilor.

Ulterior, solicitarea este transmisă Adunării Politice a PPE, care se reuneşte de regulă o dată la trei luni, în cadrul acestei structuri putând fi formulate şi eventuale obiecţii oficiale privind aderarea PNL la familia populară de către reprezentanţi ai celorlalte formaţiuni afiliate din România - PDL, UDMR şi PNŢCD. Solicitarea este supusă apoi la vot în Adunarea Politică şi se decide prin majoritate simplă.

Conform procedurii de aderare a unui partid la, decizia finala se ia in cadrul Adunării Politice. Următoarea va avea loc pe 6 martie, orele 12-14:30 (ora locală), în cadrul Congresului PPE de la Dublin, şi ar fi ultima înainte de europarlamentare.

Asta ar însemna totuşi că un Congres Extraordinar al PNL ar trebui organizat în jurul acelei date, fapt care este destul de greu de realizat. Totuşi, PNL mai are două opţiuni: fie că europarlamentarii liberali vor trece individual la grupul PPE din Parlamentul European, fie că trecerea se va face ca grup, caz în care va fi nevoie de recomandarea PDL şi UDMR. Un scenariu interesant, detaliat mai jos.

Declaraţii care au anunţat din timp trecerea PNL la PPE:

În toamna lui 2012, într-un interviu acordat unui ziar spaniol, Crin Antonescu afirma că „se uită cu interes la PPE" şi recunoştea că în interiorul PNL există o „importantă componentă conservatoare", care situează formaţiunea mai aproape de Partidul Popular European.

Varujan Vosganian, ianuarie 2010: “A fost o eroare că, în 2003, PNL nu a aderat la PPE. Împreună cu Crin Antonescu ne-am dus atunci la Theodor Stolojan, aflat la cârma partidului, şi i-am propus că PNL să meargă în PPE. Nu detaliez acum motivele pentru care nu s-a făcut acest lucru. Practic, agresiunea PD la adresa noastră a început în momentul în care PD şi-a asigurat spatele în Europa prin aderarea la PPE."

Marian Petrache, vicepreşedinte PNL şi preşedinte al PNL Ilfov, spunea acum ceva vreme  că este posibil ca, în 2013, liberalii să se afilieze familiei popularilor europeni, acesta fiind un proiect mai vechi al PNL, mai exact din 2002.

Să reluăm pe larg şi declaraţiile lui Adrian Papahagi din ianuarie 2013: “Am din surse foarte sigure informaţia că PNL a depus deja o cerere de afiliere la PPE. Informaţia o am din zona popularilor europeni. Ei tatonează afilierea la PPE, au depus documente pentru a fi primiţi. Cererea de afiliere a fost trimisă conducerii PPE, la nivelul secretariatului general şi preşedinţiei PPE. Cred că PNL trebuie să decidă de care parte doctrinară este. Nu cred că cererea este pentru schimbarea grupului din această legislatură europarlamentară, ci după alegerile europarlamentare din 2014.”

Preşedinte Consiliul Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, a spus recent că “ALDE nu mai reprezintă o alianţă cu un cuvânt greu de spus în PPE, la momentul acesta PNL fiind cea mai importantă formaţiune din cadrul ei. Cererea a fost deja făcută către PPE, fiind aşteptată doar decizia acestui partid. PNL era intrat de multă vreme în PPE dacă Tăriceanu nu ar fi deţinut, la un moment dat, funcţia de vicepreşedinte ALDE”.

În toamna anului 2013, în media au apărut înregistrări în care Ludovic Orban punea o întrebare, deja retorică, unor colegi liberali: „Care va fi locul PNL în viitor? Păi vă spun eu care va fi locul PNL - în nici un caz alături de PSD, ci alături de PDL în PPE, pentru că liberalii, la nivel european, aproape că nu mai există. (...) Fuziunea să fie făcută într-un moment care să ne fie cu adevărat favorabil".

Hannes Swoboda, preşedintele grupului S&D din Parlamentul European, a declarat recent că a auzit zvonurile din România cu privire la o posibilă încercare a PNL de a intra în cea mai mare familie europeană, cea a popularilor. Swoboda a precizat că informaţii despre negocierile dintre PNL şi PPE circulă şi la Strasbourg şi Bruxelles.

Membrul PDL Cristian Boureanu dezvăluia, în urmă cu ceva timp, că şi liderii PDL ar fi preferat o alianţă cu liberalii. „Adriean Videanu, am văzut declaraţiile recente ale lui Blaga, declaraţiile lui Romeo Raicu, cei mai mulţi dintre colegi îşi doresc o astfel de alianţă. Cred că partidul, per ansamblu, chiar şi cu Elena Udrea preşedinte, şi-ar dori mai mult o alianţă cu PNL".

Care ar putea fi motivaţiile pentru trecerea PNL la PPE? Această ecuaţie este una simplă: toată lumea ar avea de câştigat!

1. PPE ar avea foarte mult de câştigat.

PPE caută orice mijloace pentru a mai obţine voturi având în vedere procentele de care are nevoie pentru a caştiga posturi de conducere la nivel european. Daca ar lua PNL în rangurile lor ar obţine un ajutor foarte important.

Trecerea PNL la PPE ar putea fi una cu efecte majore la nivelul conducerii Uniunii Europene şi, într-un anumit context, ar putea chiar răsturna raportul de forţe în Parlamentul Europen. 

Conform unui sondaj al EuObserver, socialiştii sunt favoriţi la victorie în Parlamentul Europen, unde ar urma să obţină 221 de locuri, secondaţi de PPE, care ar obţine 201 locuri. Liberalii din România au ca obiectiv cel puţin 8 locuri în Parlamentul European, iar trecerea la PPE i-ar aduce pe populari mai aproape de de socialişti. Asta fără a lua în calcul scorul PDL şi UDMR.

În momentul de faţă PPE are 14 locuri în PE din România – 11 PDL şi 3 UDMR. Dacă s-ar mai adăuga şi locurile PNL, s-ar putea duce spre 20 doar din România.

2. PNL (mai ales Antonescu) ar avea foarte mult de câştigat.

Antonescu şi-ar putea negocia prin această mutare sprijin din partea PPE pentru candidatura la prezidenţiale (asta ar însemna şi sprijin din partea Germaniei) şi ar avea oportunitatea să devină omul politic care a pus bazele reale ale unificării partidelor de dreapta din România. În acest sens, are interesul să câştige vizibilitate, mai ales din poziţia de lider al forţei “de dreapta” care atacă “Guvernarea PSD”.

S-ar deschide posibilitatea abordării ideii de conflict ideologic pentru acest an electoral (dreapta vs. stânga), mai ales pentru pregătirea alegerilor europarlamentare. Deja există teorii care spun că că electoratul “de dreapta” din România este mai numeros decât cel “de stânga”.

Crin Antonescu are nevoie de o situaţie politică prin care să atragă electoratul lui Traian Băsescu de partea sa. Aici ar trebui să joace pe termen lung, astfel încât să menajeze electoratul comun USL, să nu ofere argumente pentru atacurile Antonescu s-a aliat cu Băsescu. Acest lucru s-ar putea realiza într-o anumită măsură pentru că Antonescu nu ar lucra direct cu Băsescu, ci prin intermediari.

3. S-ar pune bazele pentru o viitoare fuziune PNL - PDL - pentru după alegerile prezidenţiale. Acea formaţiune ar fi în poziţia de a deveni principala forţă de dreapta, susţinută de cel mai mare grup din Parlamentul European. PNL ar putea deveni cea mai influentă componentă a grupării “de dreapta”, poate chiar cel mai important partid PPE din România.

Dacă se regăsesc PDL şi PNL în PPE, există posibilitatea să se facă mult mai uşor un front comun şi să se găsească argumente pentru asta. Asta ar insemna Opoziţie unită pentru perioada următoare şi un eventual candidat susţinut în comun la prezidentiale.

Ce alte argumente ar explica deciziile politice ale PNL din ultima vreme?

1. “Proiectul Iohannis” – folosit pentru ruperea USL şi pentru tranziţia către PPE

Despre acest proiect liberal se discută de ani de zile. Varujan Vosganian declara încă din 2010 că sprijinirea lui Mircea Geoană la prezidenţiale s-a realizat doar pentru a asigura continuitate “proiectului Iohannis”.

Crin Antonescu poate să-l folosească pe Iohannis drept scut şi reprezentant în negocieri. Să observăm că de fapt Iohannis este cel care îşi asumă ruperea USL, pentru că nu are ambiţii electorale anul acesta şi pentru că are capital de imagine.

De asemenea, Klau Iohannis are relaţii bune cu germanii, inclusiv cu Angela Merkel, şi cu cei din PPE. A avut relaţii bune şi cu PDL în perioada 2004-2007, când Sibiul a devenit Capitală culturală europeană.

2. Iohannis ar putea fi pregătit pentru poziţia de prim-ministru, pentru a susţine candidatura lui Antonescu la prezidenţiale. Prin această mişcare s-ar putea acapara "dreapta" politică şi electoratul chiar fără să se apeleze la sprijinul direct al lui Traian Băsescu.

Astfel ar putea fi evitate de către PNL şi Antonescu, într-o anumită măsură, argumentele că s-a aliat cu Băsescu. Aceştia ar putea spune că nu au nicio treabă cu Băsescu, ci fac un front comun cu Blaga împotriva PSD.

Traian Băsescu ar putea oferi sprijin tacit pentru acest plan – eventual printr-o numire a lui Klaus Iohannis în funcţia de premier (daca s-ar întâmpla să cadă Guvernul în urma unei moţiuni de cenzură). În acelast timp, Băsescu ar avea oportunitatea să negocieze direct în PPE, şi cu partidele din România prin intermediari importanţi la nivel european, diferite avantaje. Să avem în vedere că, datorită poziţiei vulnerabile în care se află, Preşedintelui oricum îi este dificil sa meargă împotriva ordinelor venite din partea PPE.

3. Trecerea lui Sorin Frunzăverde (şi a altor politicieni) din PDL la PNL.

S-a creat deja o punte între PNL şi PDL. Frunzăverde este unul dintre principalii actori politici care i-a ajutat pe democrat-liberali să intre în PPE. De asemenea, Frunzăverde şi ceilalţi care au făcut trecerea dintr-un partid în altul în 2012 pot ajuta foarte mult negocierile dintre PNL şi PDL, respectiv dintre Antonescu şi Blaga.

Totuşi, deşi PNL a decis să iasă de la Guvernare şi să rupă USL, care a fost motivul pentru care PNL a intrat în primul rând într-o alianţă cu PSD şi de ce rămas în USL până acum?

PNL vroia mai ales să obţină putere şi resurse prin guvernarea comuna în USL şi trebuia să se poziţioneze pe scenă politică românească în două moduri - să se delimiteze iniţial de PDL şi apoi, pe măsură ce se apropie confruntările electorale, să se distanţeze de PSD.

De asemenea, e vorba şi despre ambiţii. Să ne amintim că Antonescu era cel care în 2011 lansa apelul pentru destructurarea PDL. PNL vrea să devină prima-dona pe dreapta, să determine fragmentarea PDL prin ce au făcut cu USL, să găsească oportunităţi să devină principalul partid PPE din România.

Ce urmează?

PNL şi PDL mai mult ca sigur vor candida pe liste separate, pentru că în PPE în acest moment pot fi şi grupuri separate, deci nu e nevoie de liste comune. Acesta ar fi un mod interesant prin care Vasile Blaga ar obţine putere pentru negocierile ulterioare cu Antonescu, în contextul în care PNL ar putea avea un scor cu mult sub aşteptări şi poate chiar apropiat de cel al PDL (dacă nu sub acesta).

Dar, în acelaşi timp, planul ar putea fi făcut de cei doi împreună, iar campania electorală pentru europarlamentare ar putea fi pregătită în jurul unui obiectiv comun – o moţiune de cenzură, cu care deja se laudă de pe acum Opoziţia. O cădere a Guvernului ar fi o lovitură extrem de dură pentru mobilizarea electoratului USD la europarlamentare, dar chiar şi dacă moţiunea nu ar trece, s-ar asigura un monopol al temelor de campanie în favoarea partidelor “de dreapta”.

Oricum ar fi, cu siguranţă partidele din PPE ar avea nevoie de sprijinul UDMR (un alt membru important al PPE, cu relaţii strânse cu guvernarea din Ungaria, de asemenea implicată în deciziile popularilor europeni) pentru ca acest plan să funcţioneze şi guvernului să-i fie retrasă încrederea.

Prin decizia de a intra la guvernare alături de USD, este foarte posibil ca UDMR să pună în acest moment în aplicare un plan pe termen lung. Întrebarea evidentă este: oare UDMR face în acest moment un joc dublu în acest moment?

Deocamdată nu ştim, dar este amuzant că unele persoane apropiate de lideri din PPE făceau deja comparaţii zilele aceastea între modelele Iohannis – Stolojan, ca seamănă între ele şi transmit un mesaj de seriozitate şi eficienţă. Ne putem aştepta oare ca trecerea PNL în PPE să fie anunţată într-o conferinţă de presă comună Klaus Iohannis – Theodor Stolojan? Vom trăi şi vom vedea...