Trece sau nu trece moţiunea de cenzură?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel mai probabil va trece. Cei 261 de parlamentari care au doborât guvernul Orban în februarie sunt tot acolo, în parlament. Chiar dacă nu vor vota toţi moţiunea de data aceasta, vor fi suficiente voturi ca moţiunea să treacă şi guvernul Orban să pice. PSD nu vrea să vină la putere, în condiţiile acestea imposibile create de pandemie şi de bugetul extrem de sărac. Care sunt scenariile ce se prefigurează?

PSD are dreptul să depună moţiune de cenzură, s-o dezbată şi voteze săptămâna aceasta

Totul este posibil, dacă citim art. din Constituţie referitor la moţiunea de cenzură:

Art. 113 (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

Restricţia cu o singură moţiune pe sesiune parlamentară funcţionează dacă prima moţiune a fost respinsă. Ori, moţiunea din februarie împotriva guvernului Orban a fost admisă. Aşa fiind, PSD poate depune şi dezbate o nouă moţiune de cenzură săptămâna aceasta.

Ce câştigă PSD dacă trece moţiunea de cenzură? Marcel Ciolacu are interesul să se prezinte la Congresul de sâmbătă, 22 august, ca „demolatorul” guvernului Orban. Situaţie în care nu mai poate rata alegerea sa ca şef al partidului. Vrea să lipsească un guvern Orban interimar de pârghii importante, emiterea de OUG şi propuneri de legi în parlament. Să-l oblige să dubleze alocaţiile şi să plătească pensii majorate cu 40%, respingând OUG-urile date de guvern. În felul acesta, ţara intră în derivă financiară şi PSD speră să câştige alegerile locale şi parlamentare pe fondul neputinţei PNL de a guverna ţara în mod decent.

PSD are posibilitatea să respingă în parlament OUG-urile referitoare la amânare dublării alocaţiilor şi majorării pensiilor cu 40%, punând guvernul Orban într-o situaţie imposibilă. Nu are bani în buget să susţină aceste măriri. Finanţistul Gabriel Biriş susţine că într-o asemenea situaţie România ar putea intra, după 1 septembrie, în categoria „junk”, la evaluarea agenţiilor de rating. În acest caz, împrumuturile ţării ai deveni cvasi imposibile, creditorii interni şi externi ar ridica la cer dobânzile pentru împrumuturile acordate. Bufferul de la trezorerie se termină şi el în câteva luni, iar ţara riscă să devină nefinanţabilă, ca în 2010. Rămâne varianta unui împrumut masiv de la FMI, dar şi acesta va pune condiţii foarte greu de acceptat, mai ales acum în prag de alegeri.

Acesta-i interesul PSD. Să avem la conducere un guvern PNL lipsit de importante pârghii cu care să conducă ţara, şi care să se zbată în neputinţa bugetului de a plăti pensii şi alocaţii majorate, dar şi salarii bugetare. Iar la alegeri să-şi centreze campania pe neputinţa guvernului PNL de a facă faţă actului de guvernare.

PNL împreună cu preşedintele Iohannis au greşit aprecierile evoluţiei scenei politice

Două greşeli majore au făcut PNL şi preşedintele Iohannis.

  • Trebuiau să se „facă frate cu dracu până trec puntea” alegerilor. N-au făcut-o, acum plătesc cu vârf şi îndesat. Politica de critică virulentă, de demonizare a puterii legislative, dominată de PSD, i-a dus în situaţia în care ne găsim astăzi. Nu poţi conduce o ţară ignorând parlamentul, principala putere a statului. Iar PSD, principal partid parlamentar, are şi el în spate 3,5 milioane de alegători. Cum să-I ignori? Decizia alegerilor anticipate era la majoritatea parlamentară, şi a căzut. Pandemia trebuia gestionată de o celulă de criză, condusă la Cotroceni de preşedintele statului, din care să facă parte şi şefii celor două Camere ale Parlamentului, premierul, miniştri, experţi, inclusiv jurişti şi constituţionalişti. Nu s-a procedat aşa, am avut două perioade de vid legislativ în gestionarea pandemiei. Neincluzând opoziţia parlamentară în gestionarea pandemiei, acum doar guvernul şi preşedintele poartă răspunderea pentru modul în care evoluează pandemia şi bugetul de stat. Asemenea miopie politică nu credeam să văd la oameni politici cu vechi state.
  • PNL nu a redus, de la bun început, cheltuielile de funcţionare a statului, deşi avea posibilitatea să o facă. Profitând de reorganizarea ministerelor, de situaţia în care se afla PSD după pierderea guvernării, trebuia să reducă numărul de bugetari, pe care i-ar fi preluat mediul privat. A, că la privat trebuie să munceşti, nu ca la stat, unde poţi să tai frunze la câini, e altă discuţie. Iată câteva argumente şi exemple:
  • Şi Orlando Teodorovici a declarat că 20% dintre bugetari freacă menta, nu fac nimic;
  • Ministrul actual al Agriculturii spune 14.500 de bugetari gestionează o agricultură eminamente privată. Bineînţeles că este o aiureală, ar fi fost suficienţi câteva sute pentru APIA şi ADS. Ce fac Direcţiile Agricole Judeţene, îi învaţă pe fermieri cum să planteze sămânţa de cereale?
  • La Secretariatul General al Guvernului lucrează circa 1500 salariaţi, în 40 de direcţii. Ce fac toţi aceşti oameni, în era digitală? Erau suficienţi câteva sute;
  • Ministerul Educaţiei şi Cercetării, rezultat din fuziunea a două ministere, are un număr de funcţionari mai mare decât aveau cele două ministere înainte de fuziune;
  • De ce era necesar un Minister al Sportului şi Tineretului? Să organizeze Daciada? Sportul se practică în şcoli şi universităţi, iar asociaţiile sportive naţionale funcţionează autonom.

Sunt ţări care funcţionează cu 14, 12, 8 ministere, şi lucrurile merg mai bine decât la noi. Toate instituţiile deconcentrate puteau fi reduse de la una pe judeţ, la una pe regiune, de la 42 la 8.

Sigur, mi se va spune că toate acestea erau posibile abia după alegeri. De aici şi intenţia de a organiza alegeri anticipate. Numai că de la dorinţa la putinţă este distanţa mare, şi mă aşteptam ca oameni cu experienţă politică să înţeleagă acest lucru, şi să treacă la micşorarea birocraţiei încă de anul trecut. Dacă se reduceau cheltuielile de funcţionare a statului, acum aveam bani şi de alocaţii şi de pensii majorate.

Concluzie

PSD îşi urmăreşte foarte bine interesul politic, pentru care nici măcar nu poate fi acuzat. Acesta-i jocul democratic, aşa e lupta electorală. PNL şi preşedintele Iohannis trebuiau să anticipeze aceste evoluţii pe scena politică, să le contracareze, şi să procedeze astfel încât să nu se ajungă aici. N-au făcut-o, vom plăti cu toţii, inclusiv cu mormane de cadavre rezultat al evoluţiei pandemiei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite